EDITORIAL

Lia Lucia
Epure

Sorin Rosca
Stanescu

 

Știri naționale

Iohannis, mesaj cu ocazia zilei de 23 august: Regele Mihai este cu adevărat un erou

Președintele PNL, Klaus Iohannis, susține într-un mesaj cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la actul istoric din 23 august 1944 că Regele Mihai este cu adevărat un erou.

Citește mai departe...

VIDEO - Corneliu Coposu: „Regalitatea e soluţia recuperării României”

Corneliu Coposu despre speranţa în Regalitate, restaurarea normalitătii în România prin Monarhie, într-un interviu de la începutul anilor 90:

Citește mai departe...

VIDEO: Cum i-a luat Dinu Patriciu apărarea Regelui Mihai, în 1994, pe Aeroportul Otopeni

Un episod remarcabil din activitatea deputatului Dinu Patriciu, petrecut în octombrie 1994, a fost cel în care, alături de un grup de liberali, a intervenit, în calitate de parlamentar, pentru a încerca să stopeze abuzul grosolan declanşat de autorităţile statului împotriva Regelui Mihai şi a familiei sale, pe pista aeroportului Henri Coanda, aceşti nefiind lăsaţi să intre în ţară.

Citește mai departe...

AVERTIZARE de ploi şi vijelii în toată ţara

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o avertizare potrivit căreia de joi, de la ora 17.00, până vineri, la ora 02.00, în toate judeţele ţării vor fi ploi torenţiale, intensificări ale vântului ce pot lua aspect de vijelie şi, în unele zone, căderi de grindină.

Citește mai departe...

Avertizare pentru şoferi: Transport agabaritic în judeţul Arad, în perioada 19-26 august

Un transport agabaritic pe ruta Apoldu de Sus - Arad va fi efectuat în perioada 19-26 august, informează, marți, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).

Citește mai departe...

Dinu Patriciu a murit

DINU PATRICIU a murit la Londra, la vârsta de 64 de ani, anunţă Realitatea TV. Omul de afaceri suferea de o boală hepatică progresivă. DINU PATRICIU se mutase în capitala Marii Britanii în luna ianuarie, anunță realitatea.net.

Citește mai departe...

Arad: Aproape 2.000 de arbori tăiaţi ilegal în pădurea din Nadăş, satul retrocedat unei singure familii

Autorităţile silvice din Arad au finalizat procesul de preluare în gestiunea statului a pădurii din Nadăş - sat ale cărui terenuri extravilane au intrat în posesia familiei Colţeu, cercetată de DNA -, constatând că 2.000 de arbori au fost tăiaţi ilegal, cu un prejudiciu de peste 400.000 de lei.

Citește mai departe...

Revin ploile în Banat

În zilele următoare, un nou val de aer din nordul Africii se va extinde peste ţara noastră. Prin urmare, atmosfera se încălzeşte din nou, iar miercuri şi joi vremea devine calduroasă în majoritatea regiunilor.

Citește mai departe...

A murit criticul de artă Dan Hăulică

Eseistul literar și criticul de artă Dan Hăulică, membru corespondent al Academiei Române, s-a născut la 7 februarie 1932, la Iași.

Citește mai departe...

SONDAJ: Ce scor ar obţine Ponta şi Iohannis în turul 2 al alegerilor prezidenţiale

Fotografia momentului pentru alegerile prezidențiale arată că Iohannis a recuperat teren serios în bătălia cu Victor Ponta.

Citește mai departe...

Istoria unităților spitalicești din Banat a început în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Ca multe alte etape pe scara modernizării, și apariția spitalelor este indisolubil legată de administrația austriacă și de diferite ordine religioase. O dovadă în plus că ocupanții de sorginte germană nu au fost doar piază rea pentru românii autohtoni, la fel cum nici religia nu a stat în calea progresului, ci, contrar ideilor secular-umaniste atât de populare în prezent, a fost un factor declanșator al acestuia. În anul 1726, la cererea unor funcționari din administrația locală, ordinul franciscanilor întemeiază la Timișoara „Asociaţia Fraţilor de Cruce ai Sfântului Ioan de Nepomuk”. Membrii asociației construiesc, între anii 1735 și 1737, primul spital din Timișoara și prima farmacie. În lucrarea „Timișoara, Mica Vienă de altă dată”, Else von Shuster descrie începuturile Spitalului Mizericordienilor (cunoscut și sub denumirea de „la popii negri”): „În ziua așezării pietrei de temelie (1735), mulțimea a pornit de la Biserica Franciscanilor, sub conducerea episcopului, spre statuia Sfântului Nepomuk din piața din fața primăriei vechi și de aici înspre terenul unde urma să se construiască spitalul, așezându-se o placă, din care reiese că era vorba de un act de caritate. Construcția a fost terminată în 1737, frații ordinului Sfântul Nepomuk hotărând să-l încredințeze fraților ordinului Mizericordienilor, șase frați ai acestui ordin venind la Timișoara dintr-o provincie germană cu vicarul lor, Paulinus Temel. În timpul epidemiei de ciumă (1738-1739), frații ordinului au îngrijit cu eroism și abnegație bolnavii, patru dintre ei căzând victime acestei boli necruțătoare la acea vreme.” Pe locul vechiului spital funcționeză azi clinica de oftalmologie. Premiera noastră se leagă, însă, de un alt spital, și anume primul spital orășenesc din România. Povestea lui începe de la primarul Peter Solderer, aflat în funcție între 1722 și 1742. Acesta a fost susținătorul ideii conform căreia timișorenii aveau nevoie de un spital în administrarea orașului. Ca locație pentru spital a fost aleasă vechea reședință a guvernatorului otoman, clădire cu un singur nivel, care fusese folosită pe post de harem. Prima atestare documentară a spitalului civic orășenesc datează din anul 1951. Însă, dintr-o listă a bolnavilor, s-a constatat că unitatea funcționa încă din anul 1745, ceea ce atestă premiera bănățeană, nu numai la nivel național, ci și la nivelul Imperiului Habsburgic (a fost construit cu 24 de ani înaintea Spitalului Universal din Viena și cu 35 de ani înaintea Spitalului din Budapesta). De la începuturile sale, spitalul orășenesc a fost destinat tratării cetățenilor bolnavi, localnici sau străini, cu precădere a săracilor. Azi, în vechea clădire de pe strada Mărășești funcționează clinicile de dermato-venerologie și radioterapie. Din păcate, în lipsa lucrărilor de consolidare, clădirea s-ar putea prăbuși chiar și la un cutremur de slabă magnitudine.