Prima bibliotecă de pe teritoriul României

Luni, 16 August 2010 16:32

Scris de Florin Puscas

Pe drumul de la Sânnicolau Mare către Arad, în localitatea Sânpetru Mare, imediat cum treci de primărie, se face un drum la stânga, către Igriş. După un drum de 8 kilometri printr-un peisaj dezolant, se ajunge într-un sat aparent pustiu, în ciuda bisericilor uriaşe, construite parcă pentru mii de credincioşi. O urcare pe digul Mureşului oferă o perspectivă de ansamblu asupra satului şi, totodată, evidenţiază contrastul cu mult mai înfloritorul Nădlac, situat pe celălalt mal al râului.
Dar situaţia Igrişului nu a fost întotdeauna un îndemn la reverii depresive. Istoria locului a consemnat mai multe perioade de înflorire social-economică, în care localitatea timişeană s-a bucurat de atenţia regilor Ungariei şi a suveranilor de la Vatican. În anul 1179, Mănăstirea Pontigny din Franţa înfiiţa la Igriş o abaţie-filială. În Mănăstirea proaspăt înfiinţată, ctitorită de soţia regelui Béla al III-lea al Ungariei, au fost trimişi călugări francezi din ordinul catolic al cistercienilor. În anii care au urmat, călugării catolici au pus bazele primei biblioteci de pe actualul teritoriu al României. Biblioteca de la Igriş găzduia lucrări ale unor autori antici precum Cicero, Seneca sau Suetonius, dar şi cărţi ale unor autori medievali: Grigore de Nazianz, Anselm de Canterbury, Yves de Chartres. Însă, istoria nu a ţinut partea culturii, iar biblioteca a avut o viaţă scurtă. Mănăstirea care o găzduia a fost distrusă complet în urma invaziei tătarilor din anul 1241 şi, chiar dacă aşezământul a trecut prin mai multe cicluri de distrugere/reconstrucţie, biblioteca nu a mai putut fi recuperată sau reînfiinţată. Peste timp, a rămas, totuşi, amintirea acestei premiere în sfera culturală. O pagină de istorie şi mândrie bănăţeană, mai ales că, aşa cum am văzut în unul dintre episoadele anterioare (http://www.ziuadevest.ro/premiere/11233-prima-bibliotec-public-din-romania.html), tot în Banat a fost deschisă şi prima bibliotecă publică de împrumut din România.

Surse date istorice:
Florea Jebelan – Igriş: Monografie
Luminiţa Munteanu-Dumitru – Itinerare arheologice bănăţene