Încă o dublă înfrângere pentru administrația Fritz, după ce municipalitatea a pierdut definitiv un proces cu Asociația Peisagiștilor din România. Ilie Sîrbu, consilier local și fondator al Asociației Culturale “Salvați Patrimoniul Timișoarei”, atrage atenția că decizia instanței are și o altă consecință, mai exact imposibilitatea edililor de a avea un Registru al Spațiilor Verzi oficializat și actualizat. Din cauza aceluiași registru lipsă, primăria a mia primit amenzi în trecut. Ultima, în 2021, când PMT a fost amendată de Garda de Mediu cu 200.000 lei, tocmai pentru că nu avea Registrul Local al Spațiilor Verzi.
„Atragem atenția că administrația publică locală se află în situația similară cazului în care, în urma aprobării prin HCL a Registrului Local al Spațiilor Verzi din 2017, AsoP Vest a solicitat și a obținut anularea în instanță a documentului, în 2019”, transmiteau, în 2022, reprezentanții AsoP.
Pentru că nu au fost luați în seamă, s-au adresat instanței și acum au o sentință definitivă care arată că n-au greșit când au cerut anularea HCL-ului respectiv.
Pe 27 februarie 2025, Curtea de Apel Timişoara a respins recursul formulat de Consiliul Local Timişoara împotriva sentinţei care a anulat, în 2023, hotărârea privind aprobarea actualizării şi prelungirii „Strategiei dezvoltării spaţiilor verzi a Municipiului Timişoara 2010-2020”.
Acțiunea în justiție a fost inițiată de Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, care a cerut primăriei să anuleze HCL 289 / 2022. Aceasta prevedea prelungirea, până în 2025, a Strategiei dezvoltării spaţiilor verzi a Municipiului Timişoara 2010-2020. Documentul era expirat oricum, la acea vreme, de un an și jumătate.
Peisagiștii acuzau lipsa de viziune, faptul că documentația a fost întocmită cu resurse minime, fără să țină cont de strategiile europene în domeniu, dar și copierea efectivă a unor materiale grafice, fără citarea sursei și fără acordul autorilor.
Consilierul local Ilie Sîrbu a ridicat o altă problemă care derivă din procesul pierdut de administrația Fritz. Useriștii au cheltuit aproape 3 milioane de lei pentru inventarierea și scanarea arborilor din oraș.
La finele lunii iunie 2024, primarul Dominic Fritz a anunțat că fuseseră scanați și inventariați 100.000 arbori din Timișoara. La vremea respectivă, se lucra de circa un an și jumătate la întocmirea, în premieră, a Registrului Spațiilor Verzi.
Două firme din Târgoviște au câștigat, în 2023, licitația organizată de PMT, oferind un preț de circa trei ori mai mic decât maximul propus de municipalitate. Contractul cu Eterra Map SRL și Megagis SRL a fost semnat în ianuarie 2023, la o valoare de 2,8 milioane de lei. El era valabil doi ani. Deci, teoretic, la acest moment, Timișoara ar trebui să aibă deja Registrul Spațiilor Verzi. Doar teoretic, pentru că nici Dominic Fritz și nici vicele Ruben Lațcău nu s-au lăudat încă cu marea realizare.
Timișoara rămâne fără Registru Verde
”În contextul dezvoltării rapide a orașelor din România, inclusiv Timișoara, una dintre provocările semnificative pe care le întâmpină este gestionarea eficientă a spațiilor verzi. În municipiul Timișoara, lipsa unui registru verde bine pus la punct reprezintă o problemă majoră, cu efecte directe asupra calității vieții locuitorilor, sănătății mediului și dezvoltării durabile a orașului.
Un registru verde este un sistem integrat de evidență și monitorizare a tuturor spațiilor verzi dintr-o localitate, incluzând parcuri, grădini publice, terenuri plantate cu arbori și alte zone de vegetație urbană. Acesta oferă o bază de date clară privind numărul, tipologia și distribuția spațiilor verzi, precum și starea lor ecologică, iar informațiile culese pot fi folosite pentru planificarea, protejarea și extinderea acestor zone esențiale pentru sănătatea urbană.
În prezent, Timișoara nu dispune de un registru verde oficializat și actualizat, ceea ce face imposibilă o gestionare eficientă a terenurilor. Un alt aspect relevant în acest context este faptul că Primăria Timișoara a pierdut un proces important în instanță, intentat de Asociația Peisagiștilor ASOP. Aceasta a acuzat administrația locală de nerespectarea normelor de protecție și de gestionare a spațiilor verzi, iar instanța a dat câștig de cauză asociației. Decizia a fost un semnal clar privind lipsa unui cadru legislativ și administrativ coerent în ceea ce privește protecția și dezvoltarea spațiilor verzi din oraș. Astfel, pierderea acestui proces pune în evidență nu doar deficiențele administrației locale în gestionarea patrimoniului verde, dar și necesitatea urgentării implementării unui registru verde, care să asigure o administrare mai eficientă a patrimoniului natural al Timișoarei.
Fără un registru verde, nu există date precise despre distribuția și dimensiunea spațiilor verzi. Acest lucru îngreunează procesul de planificare urbană, conducând la o dezvoltare haotică a orașului, în care spațiile verzi sunt frecvent desființate pentru a face loc unor construcții imobiliare sau infrastructurii, fără a lua în considerare necesitățile de regenerare urbană și protecția mediului.
Crearea unui registru verde nu trebuie să fie un proces exclusiv administrativ. Locuitorii Timișoarei și specialiștii din domeniu ar trebui implicați activ în monitorizarea și protejarea spațiilor verzi, prin campanii de informare și educație ecologică.
Pierderea procesului cu Asociația Peisagiștilor ASOP evidențiază deficiențele semnificative în gestionarea spațiilor verzi, subliniind urgența unei schimbări în modul în care primăria tratează această problemă. Pentru a asigura dezvoltarea durabilă a orașului și protecția sănătății cetățenilor săi, este esențial ca autoritățile să ia măsuri rapide pentru implementarea unui astfel de sistem de evidență și gestionare a spațiilor verzi”, a precizat Ilie Sîrbu, marți, 4 martie 2025, într-o postare pe Facebook.
