O situație de o gravitate juridică deosebită iese la iveală în urma unui proiect de hotărâre promovat de Primăria Municipiului Timișoara, prin care se cere Consiliului Local aprobarea achiziționării unui teren privat, pe care municipalitatea a construit deja o parcare publică, fără acordul proprietarilor și fără parcurgerea pașilor legali privind exproprierea sau despăgubirea.
Parcare construită pe un teren privat, fără drept
Proiectul de hotărâre supus votului consilierilor locali pe 24 iunie 2025 vine însoțit de un Raport de Specialitate care conține, de facto, un autodenunț al administrației locale. În document, funcționari publici recunosc faptul că terenul aflat pe strada Borzești nr. 34, în suprafață de 1.109 mp, a fost ocupat abuziv de către municipalitate, prin amenajarea unei parcări, deși terenul nu aparține orașului, ci este în proprietatea privată a familiei Zifceak.
Terenul, înscris în CF 419997 Timișoara (CF vechi 111701) și cu număr topografic 30126/2/1, are categoria de folosință „teren arabil” și a fost dobândit legal prin contract de vânzare-cumpărare în aprilie 2015.
Plângerea proprietarilor și lipsa unei notificări
Situația a fost semnalată autorităților de către proprietari, care, în noiembrie 2024, au transmis o adresă oficială (MTM2024-046585/29.11.2024) prin care reclamau că terenul lor a fost ocupat de către primărie, fără nicio notificare, fără acord și fără vreo formă legală de despăgubire sau expropriere.
În mod șocant, chiar Primăria Timișoara recunoaște în scris în Raportul de Specialitate că terenul „a fost preluat fără drept, fără acordul proprietarilor și fără ca aceștia să fi fost notificați în prealabil”. În orice stat de drept, un astfel de gest constituie o tulburare de posesie, infracțiune sancționată de art. 256 din Codul Penal cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă.
Exproprierea, doar pe hârtie
Conform art. 41 alin. 3 din Constituția României, „nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire”. Aceeași prevedere este reiterată de art. 481 din Codul Civil și de Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică.
În cazul prezentat, nu s-a făcut nicio expropriere, nu s-a oferit vreo despăgubire prealabilă și nu s-a urmat nicio procedură legală. Primăria a construit întâi și a inițiat o ofertă de cumpărare abia ulterior, în aprilie 2025, la aproape cinci ani de la momentul ocupării abuzive.
Evaluare și „negociere”, după faptă
În ședința Comisiei de negociere din 14 aprilie 2025 (Proces-verbal nr. TMI2025-016142), s-a hotărât lansarea unei oferte de cumpărare pentru suma de 275.000 euro (echivalentul a 1.368.510 lei), stabilită de firma Appraisal & Valuation SA, la prețul de 248 euro/mp. Oferta a fost acceptată de proprietarii prejudiciați, care, în fața faptului împlinit, nu mai aveau multe opțiuni.
Acceptarea a fost transmisă oficial prin adresa MTM2025-025761/11.06.2025. Astfel, autoritățile speră să „corecteze” o situație juridică evident abuzivă printr-un act de achiziție ce urmează să fie votat în consiliul local.
Un model de practică abuzivă
Raportul de Specialitate subliniază, în treacăt, că nu este un caz izolat. Mai multe terenuri private din Timișoara au fost ocupate în mod similar pentru realizarea de lucrări publice (parcuri, parcări, infrastructură), fără acordul proprietarilor, fără notificări, fără exproprieri legale și, în multe cazuri, fără nicio compensație. Doar presiunea publică sau juridică a adus, în unele cazuri, discuții despre „reglementări” ulterioare.
Această practică amintește de metodele din regimul comunist, când proprietatea privată era desconsiderată, iar statul își însușea bunuri după bunul plac. În ultimii ani, presa locală a relatat cazuri similare, unele soldate chiar cu demolarea unor construcții aflate pe malul Begăi, unde proprietarii au fost puși în fața faptului împlinit. De fiecare dată, Primăria Timișoara a negat vehement orice neregulă.
Abuzul, documentat oficial
Raportul de specialitate care însoțește proiectul de hotărâre este semnat de Cristian Franțescu (director general, Direcția Generală Valorificare Drepturi de Proprietate), Robert Demiruli și Teodora Lazin (Serviciul Evidență Patrimoniu și Cadastru). Aceștia confirmă, în termeni administrativi, ceea ce în drept penal se numește preluare abuzivă a unui bun și tulburare de posesie.
Ceea ce nu precizează însă raportul este momentul exact al abuzului, adică data la care parcarea a fost construită pe terenul privat. Singurul reper temporal este sesizarea din 29 noiembrie 2024, venită din partea păgubiților, nu dintr-o notificare sau informare publică a autorităților.
Un caz pentru procuratură?
În mod normal, un astfel de document, în care o instituție publică recunoaște în scris o acțiune ilegală de preluare a unei proprietăți private, ar trebui să ajungă în atenția Parchetului. În orice stat de drept, un astfel de autodenunț oficial ar declanșa anchete administrative și penale, iar funcționarii responsabili ar fi trași la răspundere pentru decizii ilegale și prejudicierea cetățenilor.
Totodată, se impune o reevaluare independentă a valorii terenului, având în vedere poziția favorabilă a acestuia într-o zonă cu vad comercial, unde prețurile reale pot fi considerabil mai mari decât suma de 248 euro/mp oferită de municipalitate.
Concluzie
Cazul parcării de pe strada Borzești reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului de proprietate și un precedent periculos în activitatea administrației publice. Faptul că municipalitatea recunoaște oficial abuzul, dar îl tratează ca pe o simplă formalitate administrativă de reglementat „în interes public”, ar trebui să alarmeze nu doar opinia publică, ci și instituțiile abilitate să vegheze asupra legalității și protecției proprietății private. În lipsa unor reacții ferme, astfel de practici riscă să devină normă.
