Acasă Actualitate Primăria Timișoarei nu este de acord cu experții. Este calitatea precară a...

Primăria Timișoarei nu este de acord cu experții. Este calitatea precară a aerului din Timișoara datorată doar traficului și șantierelor?

337
DISTRIBUIȚI

La conferința de închidere a proiectului „Politici publice alternative în domeniul calității aerului”, s-a pus în discuție rolul industriei în poluarea aerului, pe baza datelor colectate de specialiști. Acest lucru nu i-a convenit reprezentantei Primăriei Municipiului Timișoara, Loredana Ciocârlie.

„Lucrurile nu stau chiar atât de simplu, e un cumul de factori. Poluarea industrială nu reprezintă nici 30%, la Timișoara, din câte știu eu. Marea problemă e poluarea din trafic și cea din șantiere”, a spus reprezentanta PMT.

„Doar la București cea mai mare problemă e traficul. În Iași și Timișoara cea mai mare problemă este încălzirea rezidențială, arată datele. Toate planurile primăriilor sunt pentru reducerea poluării din trafic, o perspectivă greșită. Discuțiile trebuie să fie purtate științific, nu din ce vedem, datele strânse de Agenția Națională de Protecție a Mediului sunt date pe «cuvântul» primarilor, care nu pot să știe câtă căldură folosește fiecare”, i-a răspuns Mioara Gociu, managerul proiectului.

Aceasta a mai amintit, în ceea ce privește industria, că cei care au autorizație de mediu declară cantitatea de substanțe poluante emise pe proprie răspundere. Gociu a spus că știe, inclusiv din proprie experiență, că aparatele de măsurat erau oprite atunci când se știa că există o depășire sau activitate mai extinsă, iar în unele cazuri sunt chiar amplasate în alte locuri decât cele reglementate.

Reprezentanta PMT a mai spus că ea crede că marii poluatori își monitorizează corect activitatea, „nu trebuie să punem răul în față”. Aceasta a spus că există buletine de analiză acreditate și tot nu crede că ei generează poluare prea mare. „Aproape că nici nu avem industrie. Există cinci instalații IPPC, în zonele industriale, conform PUG”, a spus Ciocârlie.

Mioara Gociu i-a amintit că buletinele se completează în urma controalelor efectuate de firme private, clienții știind când se desfășoară și luând măsuri doar în timpul acestora.

Prezentă și ea la conferință, Doina Militaru, a completat-o pe Gociu, evidențiind greșelile reprezentatei Primăriei: „Doar laboratoarele sunt acreditate. Măsurătorile se pot face cum vrea clientul, cu sursa lângă coș sau oriunde altundeva. […] Agenții economici sunt obligați să facă acest control o dată sau de două ori pe an”.

Proiectul „Politici publice alternative în domeniul calității aerului”, început în 2017, cu finanțare din Fondul Social European, și-a desfășurat conferința de închidere pe 11 noiembrie, la Timișoara. Proiectul a început la inițiativa a cinci ONG-uri din domeniul mediului și sănătății, care și-au dat seama că sesizările făcute în legătură cu efectele directe asupra sănătății în urma expunerii la aer poluat, nu schimbă modul de raportare al autorităților publice la problemă. Astfel, s-a născut „Coaliția pentru Aer Curat” și proiectul care se încheie pe 20 noiembrie.

După mai multe tergiversări, Ministerul Dezvoltării Regionale a aprobat proiectul, astfel că au putut fi puse în aplicare cele trei obiective: creșterea capacității de a dezvolta politici publice, pregătirea a cel puțin 15 persoane pentru realizarea de campaniilor de advocacy și dezvoltarea de politici publice alternative pentru evaluarea și gestionarea calității aerului. La final de proiect, reprezentanții ONG-urilor se pot mândri cu faptul că modificările propuse se află pe masa decidenților politici și speră că acestea vor ajunge în Parlament cât mai curând.

Cele cinci ONG-uri care au format „Coaliția pentru Aer Curat”, Breasla Constructorilor Ieșeni, Asociația Creștem Împreună (Brașov), Asociația Grupul de Inițiativă Promovarea Opiniei Publice – GIPRO (Timișoara), Asociația Eco-Natura Comunității Băicoi și Organizația Huțui – Eko Brodina (Suceava), invită și alte organizații, în special de tineret – mai interesat de astfel de teme – , să se alăture.

În cadrul dezbaterilor organizate, s-au strâns mai multe posibile soluții, dintre care unele au și aplicabilitate mai mare. O astfel de propunere este crearea unui portal național transparent, unde sesizările primite de la cetățeni să fie centralizate și disponibile pentru vizualizare în timp real. Decidenții politici nu ar fi fost la fel de pasiv la cererile cetățenilor, cred cei din Coaliția pentru Aer Curat. În rețeaua publică existentă, atunci când se înregistrează depășiri, sistemul pică, „din cauza unor disfuncționalități”.

O altă idee realizabilă este cea privind introducerea în RoAlert  a notificărilor privind problemele legate de calitatea aerului. Când depășirile sunt sesizate în sistem, cetățenii ar urma să primească o alertă pe device-ul unde este instalată aplicația. „Ne-ar conecta pe noi cu prezentul. Am avea o legătură directă reală între cetățeni și decidenți. Ar fi bine să știm dacă zona în care îmi plimb copilul, fac jogging sau mă opresc cu un priten la discuții nu prezintă probleme legate de calitatea aerului”, a spus în cadrul conferinței Adrian Stoica, GIPRO.

Mioara Gociu, managerul proiectului, a spus că cele puțin peste 100 de stații de măsurare a calității aerului din România nu oferă indicații suficiente pentru localizarea zonelor mai poluate, și cu atât mai puțin pentru identificarea cu exactitate a poluatorului. O alternativă ar fi achiziționarea de laboratoare mobile pentru comisariatele județene ale Gărzii de Mediu. Investiția s-ar ridica la suma de 16.000.000 de euro.

Dumitru Falcotă, avocat din Baroul Iași, cel care a contribuit la partea tehnică a proiectului, susține că legile 104/2011 și 78/2013 ar trebui modificate astfel încât fiecare contribuitor la problemă să introducă în sistem poluanții emiși, în timp real. Aparatura ar costa în jur de 4.000 de euro, coaliția stabilind că pentru cei mai importanți poluatori suma nu este prea mare. În opinia avocatului, se impune modificarea sau integrarea problemei mediului într-o problemă de securitate națională.

„Conținutul tranmis este unul foarte tehnic, cu privire la modificările care trebuie aduse la Legea 278/2013, care încă nu are norme de aplicare… în anul 2019. Cel puțin Ministerul Mediului ar trebui să ia măsuri, legea fiind una foarte importantă. Poate pasul pe care l-a făcut societatea civilă va fi un pas spre viitor, iar decidenții politici vor lua în considerare peeicolele la care sunt expuși cei care sunt se confruntă cu aerul poluat”, a spus Dumitru Falcotă.

După întâlnirile cu ONG-urile, s-a stabilit că legislația actuală nu este armonizată cu măsurarea PM 10 și PM 2,5. Aceste tipuri de particule în suspensie reprezeintă o problemă în București, Timișoara, Iași și Brașov, inclusiv din cauza arderilor de la motoarele mașinilor. O altă propunere realizabilă, a spus Falcotă, este extinderea atribuțiilor Gărzii Naționale de Mediu, pentru a avea autoritate în sancționarea și controlul persoanelor fizice juridice.

Coaliția pentru Aer Curat a lansat și petiția online „Oxigen pentru România”, care își propune strângerea a un milion de semnături. Aceasta poate fi accesată pe www.oxigenpentruromania.ro. Pe același site se pot găsi mai multe detalii referitoare la acțiunile coaliției, dar și despre probleme pe care le aduce un aer mai poluat.

Comentarii

comentarii