Pe 12 august, Primăria Timișoara a publicat proiectul de hotărâre prin care se propun taxele și impozitele locale pe anul 2022. Cea mai contestată modificare față de nivelul taxelor din acest an ar fi cea legată de clădirile nerezidențiale – cele în care se desfășoară activități economice – deținute de persoanele fizice. Anumite persoane susțin că această creștere, pe lângă faptul că afectează direct persoanele vizate, ar aduce chiar mai mult pierderi la bugetul local, fiindcă „nu se bazează pe calcule economice serioase”.
Concret, în acest caz, pentru clădirile nerezidențiale deținute de persoane fizice se propune o creștere a impozitelor de la 0,6% la 1,3% din valoarea imobilului, la care se adaugă și o altă majorare cu 50%. Până acum, atât cota de 1,3%, cât și majorarea cu 50% afectau doar clădirile nerezidențiale deținute de persoane juridice. Astfel, spun reprezentanții primăriei, s-ar uniformiza aceste taxe.
„Este un proiect de hotărâre aflat în dezbatere publică. Nu exclud să fie și modificări. Tocmai de aceea l-am făcut acum, pentru a avea ocazia să dezbatem aceste proiecte”, a spus marți, 24 august, la modul general, primarul Dominic Fritz. Acesta a abordat, însă, și cea mai importantă modificare.
„Sunt propuse modificări pentru clădiri nerezidențiale. Unele firme au început să treacă anumite clădiri pe persoană fizică, deși clădirea respectivă era tot aceeași. Va fi afectată sub 1% din populație, cam 3.500 de persoane. Nivelul taxelor va fi același ca și pentru persoanele juridice. Trebuie să constatăm că un oraș precum Timișoara se dezvoltă foarte repede. Ne-am decis ca pentru clădirile nerezidențiale să ne adaptăm la nivelul orașelor precum Cluj, Brașov sau București, dar să rămânem sub pragul orașelor de genul Iași sau Constanța. Dacă vrem servicii de calitate, trebuie să ne asigurăm că avem și venituri”, a adăugat primarul.
Totuși, se pare că cele mai afectate de această posibilă modificare ar fi firmele mici. Una dintre persoanele direct vizate ne-a trimis și câteva argumente în acest sens:
„Vă trimit câteva argumente prin care doresc să demonstrez că intenția Primăriei Municipiului Timișoara de a mări cu trei sute la sută (deci e de puțin peste 200%, valoarea se triplează – n.r.) impozitele pe clădirile nerezidențiale deținute de persoane fizice este complet greșită si nu se bazează pe calcule economice serioase și pe cunoașterea în detaliu a fiscalității din România. Fac acest lucru, pentru că de ani de zile, de când a apărut legislația de impozitare diferențiată a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale (care numai în România există), mă lupt să împiedic impozitarea abuzivă a micilor proprietari care aduc numai bine orașului prin modul corect în care își plătesc toate impozitele si prin străduința de a întreține în stare buna spatiile închiriate. Nu doresc decât să fim lăsați să existăm cu demnitate.
Intenția de a crește cu trei sute la sută (225% – n.r.), de la 0,6 la 1,95 % (1,3% la care se adaugă 0,50%) a impozitului pe clădirile nerezidențiale deținute de persoane fizice, pare – spun pare – o egalizare cu impozitele plătite de persoanele juridice, care e în acest moment de 1,3% din valoarea impozabilă a imobilului.
Atâta, doar că fiscalizarea la ANAF a persoanelor juridice (microîntreprinderi în acest caz) și a persoanelor fizice e complet diferită.
- Persoanele juridice plătesc 1% pana la 3% din profit, ca impozit ANAF.
- Persoanele fizice plătesc 10 % din venitul net, la ANAF.
- Persoanele juridice pot deduce o mare parte din cheltuielile cu întreținerea clădirilor și cu personalul, inclusiv sponsorizare din suma datorată ca impozit.
- Persoanele fizice nu au niciun fel de deduceri posibile…
Prin urmare, faptul că impozitul pe proprietate a persoanelor fizice este mai mic decât cel al persoanelor juridice este pe deplin justificat, datorită diferenței de fiscalizare a veniturilor din închirieri.
Apoi, persoanele fizice nu pot avea mai mult de 4 contracte de închiriere, de obicei modice. La 5 contracte de închiriere există obligația legală de a angaja un contabil autorizat și plătit pentru calculul veniturilor.
Clădirile în care există spațiile nerezidențiale ale persoanelor fizice, sunt, în majoritate, clădiri de patrimoniu pe care proprietarii le renovează și le întrețin cu mari eforturi financiare care nu se deduc din impozite.
Mărirea exagerată și impredictibilă a impozitelor va duce la suspendarea multor contracte de închiriere si, implicit, la renunțarea la această activitate din partea persoanelor fizice Firmele mici care își desfășoară activitatea în aceste spații vor avea probleme în a acoperi costurile unei chirii majorate proporțional. În opinia mea, pierderile vor fi mai mari decât câștigurile. Suma de 18 milioane de lei, estimată de direcția fiscală a PMT, a fost vehiculată și în 2019, când s-au mărit impozitele pe clădirile nerezidențiale (proiectul votat în 2018, cu majorare de la 1% la 1,3% pentru persoanele juridice – n.r.). E o cifră standard care se vehiculează de fiecare dată, dar care nu a fost niciodată confirmată”.
