Acasă Actualitate Primarul Nicolae Robu l-a rugat de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, să ajute...

Primarul Nicolae Robu l-a rugat de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, să ajute fermierii care produc ”roșii cu… gust de roșii”

968
DISTRIBUIȚI

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a ținut o conferință de presă la Primăria Timișoara, după ce, în ultimele două zile, a venit în județul Timiș să discute cu conducerile structurilor deconcentrate care țin de ministerul său. De această dată, acestuia i s-au alăturat primarul Timișoarei, Nicolae Robu, și prefectul de Timiș, Liliana Oneț.

„Anul acesta este unul mai deosebit. Peste criza evoluției pandemiei de COVID, s-a suprapus cu o secetă extremă, apoi în ultimele săptămâni am văzut alte fenomene meteo extreme, care au produs pagube nu doar în agricultură (inundațiile – n.r.). Anul acesta trebuie să definitivăm programul strategic – modul în care vom finanța agricultura – în următorii șapte ani. La ultima întâlnire de la Bruxelles s-au decis sumele acordate fiecărei țări și fiecărei ramuri din această industrie”, a început Oros.

Conform spuselor acestuia, României îi vor acordate aproximativ 21 de miliarde de euro pentru creșterea rezilienței culturilor, la care se adaugă alte cel puțin 6 miliarde pentru creșterea siguranței alimentare. În acest sens, în legătură cu primul obiectiv, spune Oros, chiar ieri a prezentat, la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I”, programul de creștere a rezilienței.

„Unul dintre punctele importante din acest program este strategia de gestionare a apei, o strategie prin care să învățăm să folosim în mod inteligent, durabil, să poluăm cât mai puțin, cu costuri cât mai mici, toată rețeaua hidrografică pe care România o are, astfel încât să nu mai fim în continuare o agricultură meteodependentă”, a prezentat acesta.

Acest program, promite ministrul, va cuprinde lucrări mari de infrastructură, pentru tot ceea ce înseamnă irigații, protejarea solurilor, prevenire deșertificării sau sistemul național antigrindină și monitorizare a precipitațiilor. „Un Studiu de Fezabilitate foarte bine făcut de la Universitatea de Științe Agricole de la Timișoara ne va ajuta foarte mult pe această zonă, a Banatului, a vestului României, în ceea ce privește lucrările de drenaj și secare”, apreciază acesta.

La întâlnirile cu deconcentratele, ministrul le-ar fi cerut reprezentanților acestor structuri să aibă un program bine stabilit, în special în ceea ce privește concediile, pentru că în următoarea perioadă este mult de muncă. Instituțiile publice din agricultură urmează să înainteze procedurile pentru acordarea despăgubirilor provocate de secetă, dar și de pandemia de COVID-19, la care se adaugă și activitățile obișnuite pentru această perioadă. „În august și septembrie prin APIA, dar și prin direcțiile de agricultură, vom trebui să dăm toate acele despăgubiri: de secetă și de COVID”, promite Oros. Însă, acele despăgubiri trebuie coordonate și programul de relansare economică stabilit de guvern și cu acțiunile de despăgubire ale Ministerului Mediului.

În total, pentru despăgubiri, spune Oros, ministerul pregătește despăgubiri de aproximativ 1,2 miliarde de lei, pentru aproximativ 1,1 milioane de hectare afectate, aparținând unui număr de 34.000 de fermieri. În jur de 200 de euro pe hectar ar fi această despăgubire, mai scăzută pentru grâu, și mai mare pentru rapiță, de exemplu. „Așteptăm notificare de la Bruxelles, suma va fi cuprinsă în rectificarea bugetară”, promite ministrul.

Întrebat de terenul promis pentru concesionare către tinerii fermieri, Oros reclamă deja probleme: „Mai mult de o treime din teren nu era intabulat. (…) Nivelul mediu de producție estimată era între 480 și 600 kg de grâu/hectar. În total, avem prevăzute 50.000 hectare de concesionat pentru tinerii fermieri. (…) Terenul intabulat, liber, va putea fi dat tinerilor fermieri. Programul se derulează oricum, unde este posibil. Nu știu situația pe județe, s-ar putea să fie unele în care nu avem deloc. Se derulează două acțiuni separate 50% (din terenuri – n.r.) pentru fermierii tineri din România, 50% pentru fermierii tineri din diaspora. Proiectele sunt deja în prefinanțare, momentan sunt la comisii, iar când vor fi gata, le vom anunța. (…) Despăgubirile se pot da până la finele anului. Depinde cât de repede vine notificarea de la comisii”.

„Avem în vedere tinerii din diaspora care au plecat cu studii, alți au părăsit această zonă între timp. Nu au fost monitorizați corect, ajutați să acceseze și alte fonduri. Nu știe numărul acestora, am oferit o șansă. Criterii care erau și în ceilalți ani. Am precizat că trebuie studii în domeniu (liceu sau facultate în specializări agricole – n.r.), dar pot să vină și cei care au lucrat minim trei luni, care au făcut cursuri în domeniu, nu neapărat doar cei care au liceu sau facultate, dar vor avea punctaje mai mici”, a adăugat, ulterior, ministrul.

Printre altele, la cererea jurnaliștilor, ministrul a vorbit și despre culturile din spații protejate – sere și solarii – , greutățile micilor fermieri și producția de grâu din acest an. Pentru spațiile protejate, acesta dorește obținerea de fonduri europene, micilor fermieri le recomandă să se asocieze în cooperative pentru a putea accesa cât mai multe fonduri, iar în privința producției de cereale, acesta este încrezător că va fi produsă o cantitate suficientă și pentru export.

 „În programul național strategic, trebuie să scriem astfel încât să existe condiții pentru toți cei care aparțin unei cooperative să obțină punctaj mai bun când accesează fonduri. În ultimii ani, am observat, exportăm subvenții și importăm hrană procesată cu valoare adăugată mare. Aceasta este singura pârghie prin care ministerul poate stimula micii fermieri: cu măsuri pentru cooperative, cu foarte multe avantaje fiscale pentru aceștia”, a spus Oros în legătură cu micii fermieri care nu pot ține pas cu concurența și, de multe ori, rămân cu legumele produse la vânzare, în fața casei, până se strică.

Aici a intervenit și primarul Nicolae Robu: „Nu știu cum veți face, dar am și eu o propunere: să stimulați și fermierii românii care produc roșii care au, într-adevăr, gust de roșii… desigur, vorbim și de alte legume. Am văzut, în ultimul timp, și roșii autohtone care nu au niciun gust”.

Ministrul a continuat: „Vom avea producție de cereale suficientă și anul acesta, dar mai mică, producția fiind semnificativ mai redusă. În toamnă, am avut două milioane de hectare însămânțate. Peste 40% din acestea au fost afectate în grad mare. În curând vom primi estimările făcute de asociațiile de fermieri și vom știi care sunt producțiile. Din ce spun cei din industria de panificație, consumul național este de 2,2 milioane de tone, 15.000 tone pentru semințe. 400.000 de tone pentru grâu furaje, 200.000 de tone pentru industrie. Peste 3 milioane de tone utilizăm noi. Din estimări, anul acesta o să avem între 6 și 6,5 milioane de tone producție. Deci avem marjă de aproximativ 3 milioane de tone care se vor putea exporta. Pentru a nu trece prin ce am trecut în martie, când am interzis exporturile de grâu, anul acesta am căzut de acord cu cei din patronaje să acordăm o sumă de garantare, prin care ei să poată să își contracteze sumele pentru consum intern”.

O temă care l-a găsit nepregătit a fost, totuși, Legea mirosurilor, pentru care încă nu există strategie la minister. „Avem probleme acolo unde au fost ferme și exploatații agricole, care iniția erau în afara UAT-ului, iar satele s-au extins, cu sau fără autorizații. S-a construit până în apropierea fermei, dacă legea se aplică, mai mulți primari pot să își acopere aceste nereguli în zonă, fără aviz de Mediu, sancționând fermierul care nu are nicio vină. (…) Dacă prima oară a existat ferma, acel fermier va fi despăgubit corect, să se poată reloca. Primarii vor putea să facă presiuni asupra fermierilor. Acest lucru vrem să îl corectăm”, a spus Oros.

Comentarii

comentarii