Acasă Economic Banii timişorenilor se duc pe cheltuieli curente şi subvenţii

Banii timişorenilor se duc pe cheltuieli curente şi subvenţii

DISTRIBUIȚI

Primăria Timişoara cheltuieşte 7,3 milioane de euro pe studii şi proiecte

Consiliul Local Timişoara va discuta în şedinţa de marţi, 29 septembrie, propunerea de rectificare a bugetului Primăriei. În plină criză economică, în proiectul de buget cresc, pe hârtie, veniturile bugetare, deşi, în realitate, încasările de impozite sunt substanţial mai mici faţă de anul trecut (de exemplu, încasările din august 2009 sunt la jumătate faţă de august 2008).


După rectificare bugetul total va creşte cu 2%, deşi nu există nici o garanţie că vor creşte încasările.
„Creşterea de buget este necesară şi vor urma alte rectificări în lunile octombrie şi noiembrie. Eu nu pot decât să sper că vor creşte şi încasările bugetare, aşa cum este estimat”, ne-a declarat viceprimarul Sorin Grindeanu. Prin urmare, Primăria se pregăteşte să mărească cheltuielile curente cu 12% şi să crească subvenţiile cresc cu 37,8%. În schimb scad sumele alocate investiţiilor cu 29,6%. De asemenea, scad sumele planificate a fi rambursate la credite (doar cele ale Primăriei) cu 26%. Anul acesta vor fi rambursaţi 5,8 milioane de euro, în loc de 7,6 de milioane, în ciuda faptului că RATT are mari dificultăţi in rambursarea unor credite bancare garantate de către Primăria Timişoara. Neplata acestor rambursări va duce la trecerea pe bugetul Primăriei a acestor datorii, iar dacă Primăria nu este în stare să plătească băncile, Timişoara nu se va mai putea împrumuta de pe piaţa bancară în viitor. Acest lucru poate pune în pericol şi accesarea fondurilor europene, pentru utilizarea cărora sunt necesare şi finanţări bancare.
Pe partea de venituri se remarcă lipsa totală a oricăror fonduri europene, Primăria nereuşind în acest an să atragă nici un euro din aceste fonduri, deşi a cheltuit sume substanţiale pentru proiecte şi studii.

 

Mai puţini bani pentru investiţii noi

În luna martie valoare alocată investiţiilor a fost de 59,5 milioane de euro, din care 19 milioane dintr-un credit şi 40,5 de milioane din bugetul local şi alte surse. Sume alocate în primăvară continuării unor lucrări de investiţii era de 16,3 milioane de euro, pentru noi lucrări 28,7 milioane de euro, pentru dotări 4,78 milioane de euro iar pentru studii suma de 9,9 milioane de euro. În rectificarea de buget din septembrie, valoarea alocată investiţiilor a scăzut la 28,4 milioane de euro, adică la mai puţin de jumătate, iar in condiţiile in care se renunţa la creditul planificat rezultă o scădere de 30%, în condiţiile unui buget in creştere.
În propunerea de rectificare sumele alocate lucrărilor în continuare sunt de 14,25 milioane de euro (-13%), pentru lucrări noi suma este de 3,8 milioane de euro (adică -86%), dotările sunt la nivel de 3 milioane de euro (-38%), iar pentru studii şi proiecte sunt prevăzuţi 7,36 milioane de euro (-25%). La un buget de investiţii înjumătăţit, cea mai grea lovitură o primesc lucrările noi, care ajung la 3,8 milioane de euro, la mai puţin de 15% faţă de valoarea din bugetul de la început anului.

1,6 milioane de euro aruncaţi pe studii şi proiecte – 0 euro finanţări europene

Primăria dă astfel de două ori mai mulţi bani pe studii şi proiecte decât pe lucrări noi. Studiile si proiectele ajung să consume jumătate din bugetul de investiţii ale primăriei pe 2009, în condiţiile în care nu ar trebui să depăşească 3 – 5% din valoarea proiectelor. Dacă studiile şi proiecte de 7,36 milioane de euro vor fi realizate, va rezulta că anul viitor trebuie realizate proiecte cu o valoare totală cuprinsă între 147 şi 245 de milioane de euro, adică e nevoie de un buget de investiţii de 10 ori mai mare decât în acest an. Din păcate, acest buget este total nerealist aşa că din multele studii realizate în acest an majoritatea nu vor fi puse în practica în anii viitori, astfel încât banii cheltuiţi pe studii vor fi ca şi aruncaţi, pentru că în 2 – 3 ani va fi nevoie, în fiecare caz, de actualizări de studii. Acest lucru este valabil şi în bugetul actual, unde există nu mai puţin de 10 poziţii de actualizări de studii, cu un buget alocat de 667.000 de euro. De exemplu, la capitolul spatii verzi sunt finanţate trei actualizări de studii de reamenajare de parcuri în valoare totală de 137.000 de euro.
Pentru spaţii verzi, din 10 milioane de lei investiţii, 2,2 milioane merg către studii. De asemenea, pentru reabilitarea termică a clădirilor sunt prevăzuţi 4 milioane de lei pentru proiectare, iar pentru lucrări suma de 5 milioane. Aşa cum spune viceprimarul Grindeanu, un argument cu privire la valoarea mare a studiilor ar putea fi cel legat de faptul în buget se regăsesc banii pentru realizarea noului PUG. Valoarea acestuia este însă de doar 890.000 de euro, adică doar 12% din sumele alocate studiilor şi proiectelor.
Pentru accesarea banilor europeni sunt prevăzute sume imense: consultanţă pentru fonduri europene – 1 milion de lei, studii de amenajare a malurilor canalului Bega – 1,8 milioane de lei, studii pentru reabilitarea zonei centrale 1,8 milioane de lei, actualizarea studiilor de reabilitare a spatiilor publice – 2 milioane de lei şi altele, mai mărunte, care duc la un total de… 1,6 milioane de euro.
În schimb, pentru consolidarea pasajului din Calea Şagului este alocată doar o suma de 238.000 de euro, ceea ce explică şi ritmul de melc în care înaintează lucrarea. Pentru lucrări noi la străzi, drumuri şi poduri sunt alocaţi 332.000 de euro, respectiv 2,3 % din bugetul redus de investiţii sau 0,56% din bugetul iniţial de investiţii. În schimb studiile şi proiecte de drumuri au alocaţi 443.000 de euro, adică cu 100.000 de euro mai mulţi decât noile lucrări.

Din 2010 impozitele locale pot creşte cu 20%

Deşi la Primăria Timişoara de recunoaşte faptul că nu vor putea fi colectate sumele propuse anul acesta, Consiliului Local i se propune o rectificare în sens pozitiv a bugetului. În condiţiile economice actuale, firmele private au înţeles că nu au încotro decât să accepte noile realităţi de pe piaţă şi să reducă cheltuieli. Aceste realităţi nu au ajuns încă pe coridoarele şi în birourile Primăriei Timişoara. Mai grav este faptul că cresc în mod semnificativ costurile curente ale Primăriei şi apar reduceri masive la bugetul de investiţii, investiţii care ar fi putut să dea le lucru firmelor din Timişoara şi, implicit, timişorenilor. Primăria a încetat prin această propunere de buget orice nouă lucrare serioasă, în toate domeniile, de la drumuri şi şcoli, la spitale şi grădiniţe.
Grav este şi faptul să se cheltuieşte pe studii, planuri şi strategii sume imense, mai ales comparativ cu sumele alocate lucrărilor. Este clar ca studiile si proiectele sunt necesare, dar ele trebuie realizate atunci când există premize financiare ca aceste proiecte să fie realizabile în următorii 2 -3 ani. De asemenea, în alocarea banilor de investiţii nu se observa punerea în practica a unei anume viziuni sau strategii. Mai degrabă bugetul de investiţii este o colecţie de proiecte propuse de diversele departamente din primărie, neexistând priorităţi clare, o planificare pe mai mulţi ani, sau o privire unitară şi de ansamblu a alocării banilor.
Vechea şi permanenta scuză că Bucureştiul este împotriva Timişoarei şi nu ne alocă fonduri nu poate fi folosită în acest caz. Aici fiind vorba de banii Timişoarei şi de modul în care Primăria Timişoara ştie să îi aloce şi să îi cheltuiască. Timişoara ar fi mult mai avansată dacă măcar aceste aspecte care ţin doar de Primărie şi de Consiliul Local ar fi gândite, planificate şi realizate cu mai multă responsabilitate.
A miza pentru bugetul din 2010 doar pe creşterea cu 20% a impozitelor locale, aşa cum permite o recentă hotărâre a Guvernului, este abordarea cea mai greşită. Atât consilierii, cât şi mediul de afaceri ar trebui să se opună unei astfel de creşteri, cel puţin atât timp cât nu vor fi luate măsuri clare şi serioase de reducere a cheltuielilor curente ale Primăriei şi a subvenţiilor către regii, prin restructurarea acestora. În paralel sunt necesare şi planuri serioase de readucere a sumelor alocate investiţiilor Ia nivele minimal rezonabile. Ponderea trebuind să se mute de la studii, proiecte şi strategii la lucrări terminate şi demarări de lucrări noi, cu accent major pe infrastructura şubredă a oraşului.
 

Comentarii

comentarii