Miercuri 14 decembrie, Academia Română Timișoara a organizat conferința ”Dezvoltarea Județului Timiș: Provocări și Perspective”, la sediul de pe bv. Mihai Viteazul nr. 24, la care au participat reprezentanți ai vieții economice, sociale, politice și culturale. Conferința va fi susținută de Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș, iar cuvântul de întâmpinare l-a avut academicianul Dan Dubină. Moderator a fost academicianul Ioan Păun Otiman, președinte de onoare al Academiei Române Timișoara.
Alin Nica a prezentat principalele direcții de dezvoltare ale județului Timiș, pe următorii 10 an și a atras atenția de eroare în care politicienii au persistat în 32 de ani.
“Disputa politică între partidele politice e una, iar interesul județean ar trebui să fie punctul comun care să îi unească pe toți actorii politici. Din păcate, în anii care au trecut de la revoluție, a fost o competiție distructivă, nu constructivă, cum ar trebui să fie, între principalii actori politici și între Primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș. Numai atunci ar fi avut de câștigat cetățeanul dacă această confruntare era pentru progres spre dezvoltarea județului și a orașelor. Fiecare actor politic să demonstreze cât face mai mult pentru oraș și pentru județ nu să urmărească să îl distrugă pe celălalt. Primăria și Consiliul Județean s-au sabotat reciproc, pentru a se anula în ceea ce făceau. Au căutat mereu să își pună bețe în toate. Numai să nu iasă celălalt în față cu mai multe realizări. A fost o gândire retrogradă foarte păguboasă pentru județul Timiș pentru Timișoara. De când sunt eu președintele CJT, nu a fost o solicitare venită de la Primăria Timișoara la care să nu răspund pozitiv la proiectele constructive și utile orașului. În schimb, invers, au fost multe reacții negative din partea primăriei la solicitările noastre. Ceea ce vrem să facem noi în următorii ani pentru dezvoltarea județului Timiș și a Timișoarei e ceva cu totul diferit față de ceea ce a fost până acum”, a spus Nica.
Din păcate, multe dintre problemele cu care se confruntă Timișoara nu țin de Consiliul Județean Timiș. Centura ocolitoare, gara feroviară, aeroportul țin de Ministerul Transporturilor. Timișul a atras extrem de multe proiecte contractate, fiind lider regional. Rata de absorbție a fondurilor de la Uniunea Europeană este de 96%. Mai sunt foarte multe fonduri de atras din anii precedenți. Consiliul Județean Timiș are rol de coordonare, singurul domeniu unde poate investi îl reprezintă drumurile județene sau instituțiile subordonate de asistență socială sau ale educației. Asta nu înseamnă că CJT nu poate venit cu inițiative de dezvoltare și implementare de proiecte.
“Ceea ce noi am și început să facem fie că vorbim de centură feroviară unde avem bugetat realizarea studiului de fezabilitate sau parcarea în centrul Timișoarei. Încercăm să intervenim acolo unde vedem că autoritățile locale eșuează sau să desfășurăm proiecte cu autoritățile locale acolo unde sunt depășite de situații”, a spus președintele CJT, miercuri în aula Academiei Române Timișoara.
Alin Nica a prezentat mai multe direcții de dezvoltare a județului în următorii 10 ani. Cum vede CJT județul la orizontul anilor 2032.
“Vedem Timișul ca una dintre cele mai performante județe din România în următorii ani. Țintim locul 1 nu locul doi. Vrem ca Timișul să devină una dintre cele mai atractive zone pentru investitorii străini. Să devină un nou hub investițional. La nivel agricol avem avantajul terenuri de calitate și avem fermieri puternici, foarte bine pregătiți. De aceea în județul Timiș există exploatatii agricole la cel mai înalt nivel. Fermierii din Timiș sunt dintre cei mai activi în atragere bani europeni. E adevărat că sunt și multe investiții străine în agricultură. Pasul următor este trecerea la un nivel superior de prelucrare a resurselor, privind materia primă din agricultură să nu mai fim exportatori de grâu și să importăm paste făinoase obținute chiar din grâul exportat.
Industria automobile este principalul motor de dezvoltare al județului, dar trebuie adaptată noilor tendințe. Discutăm aici de mașini autonome. Trebuie să ne adaptăm la următorul nivel de dezvoltare. De aceea va fi construită și pista de testare auto de la Biled, o investiție de 100 milioane euro. “Strângem în jurul acestei idei mediul public, mediu privat, mediu academic. Direcțiile strategice pe care vrem să le concretizăm în proiectele viitoare vor schimba fundamental structura economică a județului Timiș în următorii 10 ani, iar zonele performante le vom face și mai performante și competitive. Vrem să încurajăm acele start up-uri, acele investiții de la zero, acele idei creative în jurul cărora se pot dezvolta adevărată industrii, cum a fost Nokia în Finlanda”, a spus Nica.
Nu putem vorbi de atragerea de investitori strategici majori, dacă nu vom dezvolta infrastructura. De aceea avem nevoie de centură, de mai multe descărcări de pe autostradă, de un aeroport performant și adus la standardele superioare cerute astăzi în lume. Avem nevoie de un nod intermodal, de autostrada Timișoara – Belgrad, avem nevoie de toate acestea care să fie suportul care să tragă și mai multe investiții străine. E un proiect foarte mare de investiții calea ferată Arad -Timișoara -Caransebeș, precum și aceea modernizare care va fi făcută între Timișoara și Reșița. Toate aceste investiții se vor realiza în următorii ani. Au fost lansați germenii acestor modernizări încă de doi trei ani în urmă.
Avem nevoie de un Timiș echipat în structura mai mică de servicii publice apă canalizare, gaz și drumuri județene și locale. Aceasta este o altă direcție de dezvoltare a județului.
Timișul are cea mai mare rețea de drumuri județene și locale din țara, fiind și cel mai întins județ din România. Stăm foarte bine la gradul de modernizare a drumurilor.
O altă direcție de dezvoltare a județului este “Timișul verde”. Trebuie să trecem de la o economie care emană cantitate mare de dioxid de carbon la o economie prietenoasă cu mediul. Acesta nu e un moft, fiindcă problema schimbările climatice violente este reală și trebuie să ne adaptăm. Așadar investițiile în economia verde trebuie să fie o prioritate în următorii ani. Promovăm și stimulăm aceste investiții cu zero emisii de dioxid de carbon.
Altă direcție de dezvoltare este “Timișul creativ și atractiv”. E un obiectiv fără de care nu se poate, dat fiind că în 2023 vom fi Capitală Europeană a Culturii. Dezvoltarea acestei componente va face peisajul economic local mult mai rezilient la șocurile externe. Problema este că Timișul nu se află nici în top 10 la nivel național privind atragerea turiștilor. Acest fapt nu încadrează cu ceea ce știm noi că avem foarte multe de oferit. Destinații turistice în Timiș sunt extraordinare, mai ales în Timișoara care deține cele mai multe clădiri istorice de patrimoniu 14.000, după București. Eu în patrimoniul imens care trebuie valorificat turistic. Avem în centru istoric unic la nivel național. Avem zone din județ încă nedescoperite chiar de timișeni. Altă componentă a dezvoltării județului este “Timișul performant”, adică modernizarea și performanța administrației județene și locale, bazate pe meritocrație și pe eficientizarea proceselor administrative- a conchis Alin Nica.
