Acasă Cultura Prințesa concertului de la Filarmonica Banatul Timișoara va fi vioara

Prințesa concertului de la Filarmonica Banatul Timișoara va fi vioara

267
DISTRIBUIȚI

Maestrul Junping Qian se va afla la pupitrul dirijoral al orchestrei simfonice a Filarmonicii „Banatul”, în concertul din data de 12 aprilie, de la ora 19.00, la Filarmonica Banatul din Timișoara, bv. CD Loga nr. 2.

Trebuie să spunem că acest dirijor este câștigător al Concursului Internaţional de dirijat Jeunesse Musicales din anul 2017.

Concert-maestrul Mircea Tătaru a explicat că prinţesa concertului de vineri este vioara, căci vom asculta Concertul pentru vioară  şi orchestră nr.1 în la minor, op.77 de Dmitri Şostakovici şi Poemul simfonic „Şeherazada” de Nicolai Rimski-Korsakov.

Şostakovici, în primul său concert pentru vioară scapă de toate reminiscenţele formei clasice concertante, adoptând o structură originală şi interesantă. Trebuie să menţionăm că această lucrare este printre primele lucrări concertante ale compozitorului şi a fost compusă în a doua jumătate a perioadei de creaţie, după Simfonia a IX-a. Multă vreme concertul nu a fost interpretat în public, nici măcar nu se ştia de existenţa lui. El a cunoscut consacrarea datorită marelui violonist David Oistrah, propagator consecvent al noilor compoziţii pentru vioară ale creatorilor din vechea Uniune Sovietică.

El a fost entuziasmat de această lucrare concertantă, pe care a interpretat-o de la Moscova și Leningrad, până la Londra şi New-York. Concertul este alcătuit din patru părţi — Nocturnă, Scherzo, Passacaglia şi Burlesca. Între ultimele două mişcări, compozitorul a introdus cadenţa viorii solistice, care, prin proporţiile ei, se constituie ca o parte independentă. Cât de departe suntem de vremurile în care compozitorii lăsau cadenţa la iniţiativa interpreţilor!

Vom asculta acest concert în interpretarea violonistului Armen Anassian.

Păstrând tradiţia familiei, Korsakov a fost la început marinar în Marina Imperială Rusă. Prima operă ascultată l-a cucerit pentru muzică şi încet, încet, prin studiu şi pasiune devine compozitor, ocupând chiar funcţii artistice în Capela Imperială. La început şi-a păstrat postul în marină, astfel că preda la Conservator îmbrăcat în uniformă. De aceste funcţii se plictiseşte repede, dedicându-se doar compoziţiei.

Şeherazada ne poartă într-o lume de basm, pentru că se bazează pe povestirile din „O mie şi una de nopţi”. Rimski a fost un maestru al culorii orchestrale şi al picturii muzicale. Programul după care s-a călăuzit este format din tablouri şi scene izolate, fără legătură între ele.

Iată cele patru părţi: Marea şi corabia lui Sindbad, Povestea prinţului Kalender, Sărbătoarea de la Bagdad şi Corabia care se sparge de stânca cu călăreţul de aramă. Există punţi de legătură scrise pentru vioară solo, personificare a Şeherazadei, care-l farmecă pe cruntul sultan cu basmele ei. Părţile solistice vor fi susţinute de violonista Alexandra Crişan.

La 21 iunie 1908, când Rimski-Korsakov s-a stins din viaţă, a murit şi marea epocă a muzicii ruse. Doi ani mai târziu avea să înceapă o alta, marcată de premiera Păsării de foc a lui Igor Stravinski –a conchis Mircea Tătaru.

 

 

Comentarii

comentarii