Asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation condamnă emiterea recentă a acordului de mediu pentru proiectul Certej, prima exploatare a aurului la scară largă pe bază de cianuri din România. Proiectul minier propus la Certej, judeţul Hunedoara, de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation, prin intermediul societăţii Deva Gold, a primit acordul de mediu din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara, creând astfel un precedent extrem de periculos pentru România.
Prin detaliile sale – impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, reţeaua de acţionari, respectiv companiile deţinătoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamănă celui propus la Roşia Montană, atrăgând de-a lungul timpului critici serioase din partea organizaţiilor de protecţia mediului din România. Proiectul, care ocupă o suprafaţă de 456 de hectare, presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu – cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă de minereu – şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani, perioada de operare a minei. Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber. cu o suprafaţă totală de 63 de hectare. Principalul investitor, Eldorado Gold Corporation, este o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver. care operează şi în Grecia, Turcia, China şi Brazilia. Compania minieră a preluat în decembrie 2011 European Goldfields, care deţinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din acţiuni fiind deţinute de compania de stat Minvest Deva. La începuturile lor, cele două afaceri, Roşia Montană Gold Corporation şi Deva Gold au fost finanţate de Frank Vasile Timiş, fondatorul şi fostul preşedinte al Gabriel Resources, compania ce deţine pachetul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation. Emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, în data de 5 iulie 2012, de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara, creează un precedent extrem de periculos pentru România. Guvernul nu a solicitat nicio garanţie de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. Participaţia statului român, similară celei de la Roşia Montană, este acceptată în forma actuală, iar contractul ce stă la baza acestui proiect este tot unul secret. Mai mult, în emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 de milioane de metri cubi de apă din râul Mureş, defrişarea a 187 de hectare de pădure şi suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de 108 hectare. “Cerem USL-ului şi Guvernului României să îşi asume public această decizie, emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri, şi să explice tuturor românilor beneficiile sale de mediu, economice şi sociale.” a declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior. ”Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul Certej ne-a provocat încă de la începutul său serioase îngrijorări, prezentând numeroase vicii de legalitate. Lipsa studiilor şi a evaluărilor impactului asupra biodiversităţii, conform Directivei Habitate şi Directivei Păsări sau lipsa oricăror evaluări privind potenţialul arheologic al zonei şi starea de sănătate a populaţiei privind substanţele periculoase ne îndreptăţesc să ne adresăm Comisiei Europene pentru controlul conformităţii cu normele de drept comunitar amintite, dar şi să cerem instanţei naţionale competente anularea acordului de mediu emis”, a declarat Tudor Brădăţan, din partea Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu. ”Din anul 2007, când a fost depusă cererea pentru obținerea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, am realizat toate verificările necesare. Proiectul are toate celelalte avize, de la Apele Române și de la Agenția Sanitar-Veterinară. Mai mult, a fost efectuată o verificare în colaborare cu autoritățile competente din Ungaria, proiectul fiind unul cu impact transfrontalier. În opinia noastră, nu sunt nici un fel de probleme. Nu cunosc situația de la Roșia Montană, așa că nu pot să mă pronunț asupra asemănării celor două proiecte”, ne-a declarat Gabriela Lambrino, directorul executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara.
