Acasă Administraţie Proiectul de acoperire integrală de la bugetul Timișoarei a pierderilor Colterm, retras...

Proiectul de acoperire integrală de la bugetul Timișoarei a pierderilor Colterm, retras din şedinţa extraordinară a CLT

379
DISTRIBUIȚI

Proiect privind acoperirea integrală de la bugetul local a pierderilor tehnologice induse aferente anului 2018 prin prestarea serviciului public de producţie, transport, distribuţie şi furnizarea energiei termice în sistem centralizat către populaţie a fost retras de primarul Nicolae Robu în şedinţa extraordinară de joi, după intervenţia consilierului PSD dr. Octavian Mazilu.

Medicul a solicitat ca proiectul să fie discutat într-o şedinţă obişnuită de plen, întrucât este vorba despre bani foarte mulţi. Nicolae Robu şi directorul Colterm Emil Şerpe au explicat graba: acum se poartă negocieri cu o bancă comercială care a acceptat să acorde un credit Colterm şi pentru a nu pierde ocazia, proiectul trebuie trecut cât mai repede. Creditul va reprezenta 20% din ultima factură pe anul 2018 care va sosi.

“Tocmai s-au purtat negocieri pentru obţinerea unui credit şi este nevoie de argumente că societatea este viabilă şi că societăţii i se cuvin aceşti bani conform procedurilor legale, cum s-au aprobat de fiecare dată. (…). Eu nu aduc niciodată la vot proiecte de hotărâre care nu au aviz juridic. I-am chemat pe cei în cauză la discuţii să explice de ce nu au avizat juridic. În momentul în care am cerut să spună care sunt legile şi articolele care nu ar fi respectate de un asemenea ajutor – pentru că m-am mirat, după ani de zile în care mereu s-a aprobat, iar acum se spune că nu se poate aproba. Evident, nu s-a putut susţine poziţia iniţială, pentru că, de exemplu, se spunea că trebuie să ne adresăm Consiliului Concurenţei. Păi, există documente oficiale, domnul Şepre a citit la acea întrunire de mediere pe care am cerut-o eu, unde scrie foarte limpede că astfel de compensări nu fac obiectul restricţiilor privind ajutorul de stat. În schimb, era şi justă poziţia juridică într-o anumită privinţă. Nu era făcută corect motivarea în privinţa edivenţierii sumelor compensatorii de care s-a beneficiat în timp. A lipsit o astfel de situaţie, ori legea spune că nu poate fi depăşit pragul de 15 milioane de euro pe an. Noi nu am ajuns acolo şi Doamne fereşte să ajungem la asemenea sume că nu avem de unde să le acoperim, numai că evident, atunci când un jurist verifică, el trebuie să aibă un document care să-i arate la ce nivel s-a ajuns cu cifrele respective şi să existe cu pragul, când el există, iar aici există”, a explicat primarul Nicolae Robu în şedinţa extraordinară.

El a mai spus că medierea a durat, s-au făcut calcule şi de aceea nu s-a putut veni cu proiectul mai devreme.

Octavian Mazilu e intervenit: “Acum este vorba despre o sumă considerabilă de la buget şi cred că dacă lucrurile nu sunt atât de presante la ordinea zilei cred că ar fi totuşi mai bine să fie timp, să fie analizat şi de comisii şi într-un cadru puţin mai larg şi repet, dacă nu există o motivaţie a unei urgenţe absolute pe care noi o putem înţelege, dar dacă ea nu există, cred că ar putea fi benefică retragerea acestui proiect şi trecerea lui pe ordinea de zi programată şi normală”.

Directorul Colterm, Emil Şerpe, a spus că dacă ar fi cel târziu marţi trecut pe ordinea de zi proiectul, ar fi bine. “Suntem în discuţii foarte avansate cu o bancă comercială pentru accesarea unui credit cu garanţie factura aceasta care va fi emisă primăriei. Tocmai din cauza aceasta nu punem presiune pe bugetul primăriei imediat, ci ea va fi eşalonată. Deja sunt discuţiile cu banca respectivă, primim un an şi jumătate de graţie, cu rambursare până în 3 ani a creditului respectiv. Aceste pierderi induse – neaprobarea lor în anul 2015, când am venit cu aceste pierderi induse -, se datorează stării actuale a Colterm. Noi funcţionăm cu preţuri reglementate de către ANRE. Având preţuri reglementate, noi suntem obligaţi să funcţionăm un an calendaristic pe acelaşi preţ de furnizare. Cheltuielile aprobate în preţul de vânzare sunt acceptate de ANRE în baza unei metodologii. Metodologia respectivă ne refuză din calculul preţurilor pierderile reale de energie termică pe reţele şi cheltuielile financiare datorate împrumuturilor bancare, penalităţilor etc. Noi venim să solicităm diferenţa de pierderi induse reglementate de ordine de guvern, care spun că sunt exceptate de la schema de ajutor de stat sumele respective. Nu suntem în situaţia de a depăşi suma de 15 milioane de euro pe an pentru aceste sume”, a spus Emil Şerpe.

Primarul Nicolae Robu a încheiat: “OK, retragem proiectul”.

CLT, nu ca dezbatere, ci ca opinii şi încercări de a prezenta situaţia reală şi soluţiile de eficientizare care trebuie găsite, pentru a nu se mai da impresia că cei de acolo se complac în starea actuală, când bugetul local pare a fi izvor nesecat de acoperire a găurilor negre.

După retragerea proiectului care prevedea acoperirea pierderilor induse financiar şi tehnologic pe anul 2018, consilierul local Adrian Orza a comentat: “Situaţia de la Colterm, din punctul meu de vedere, este destul de gravă şi am impresia că dumneavoastră la Colterm, datorită sprijinului pe care îl primiţi de la primărie, în special de la domnul primar şi care se transformă prin vot în HCL, staţi cumva liniştiţi, de genul nu o să se întâmple nimic, mai dăm vila Bistra, mai plătim o datorie. La un moment dat nu o să mai aveţi ce să daţi la schimbul datoriilor şi cred că ar fi important să vă gândiţi … Anul trecut, în plină criză financiară pe care aţi avut-o, aţi achiziţionat maşini, sigur, ele nu costau mult, dar era vorba despre un tip de atitudine – lasă că dacă e vreo problemă vine primăria, are bani în spate şi ne ţine. Aveţi acolo un personal extrem de stufos pentru situaţia prin care treceţi. Aveţi oameni care vociferează pe la spate despre ceea ce se întâmplă acolo. Aveţi mare grijă la ceea ce spun oamenii aceia. De aceea, vă rog veniţi cu o strategie, pentru că nu sunteţi în ceasul al 12-lea, care a sunat şi a şi trecut, doar că unda de şoc încă nu a ajuns. Ne vom trezi într-o vară când veţi spune gata, şi problema este ce se întâmplă cu oamenii care sunt abonaţi acolo. Probabil a fost chiar o eroare a faptului că s-a menţinut în toată istoria Colterm stilul ‘la Timişoara este tot timpul apă caldă şi căldură în calorifere şi cred că asta se întoarce astăzi împotriva noastră. Pentru că alte oraşe au scăpat de presiunea subvenţiei, au trecut prin purgatoriu, s-au introdus alte sisteme, oamenii au găsit soluţii şi primăria a scăpat de presiunea aceasta extrem de mare pe care o are. De asta spun, gândiţi-vă ce se întâmplă cu voi dacă primăria, la un moment dat nu va mai putea face faţă nivelului de sprijin pe care îl solicitaţi, pentru că solicitaţi un sprijin extrem de mare şi primăria poate să facă altceva cu banii aceştia. Cred că domnul Robu ar fi foarte fericit să aibă aceşti bani la investiţii şi nu să-i dea pe o chestie care se va termina la un moment dat, iar voi aveţi atitudinea asta de ok, primarul ne sprijină, totul este o fericire generală, mai sună pe unul, domnule nu avem bani, tot primarul vă rezolvă şi garantează prin ceea ce spune domnia sa. Treziţi-vă puţin din siguranţa asta pe care o aveţi, pentru că nu e de bun augur”, a spus Adrian Orza.

Nicolae Robu i-a dat dreptate de această dată, întru totul, dar a adăugat că se fac eforturi de eficientizare şi a explicat de ce nu s-a renunţat în Timişoara la sistemul centralizat de încălzire.

“Da, situaţia aşa este, cum a prezentat-o domnul consilier Adrian Orza, mai puţin faptul că nu există o preocupare, pentru că altfel nu ar avea sprijinul meu. Sunt convins că a făcut aceste afirmaţii vizavi de starea de spirit din companie, neştiind ce eforturi fac, eu nu le iau apărarea, stăm de vorbă. Ei se zbat, dar din păcate este încă un cerc vicios acolo. În rest, tot ce aţi spus este corect şi valabil, se duc bani foarte mulţi la Colterm şi nu se pot duce la nesfârşit. Evident că mi-ar conveni să am aceşti bani pentru investiţii.

Unii au desfiinţat imediat aceste societăţi de termoficare şi fiecare cetăţean s-a ocupat mai departe să-şi asigure încălzirea. În felul acesta s-au făcut economii uriaşe la subvenţii, rămânând totul privat, fără nicio bătaie de cap. Eu nu am putut să fac aşa ceva în 2012, când am devenit primar, pentru că fusese aprobat un proiect cu finanţare europeană de 72 de milioane de euro. Dacă duceam lucrurile spre desfiinţarea Colterm, care la situaţia economică mult mai grea decât cea de acum, era iminentă. Am făcut tot ceea ce am putut pentru a salva societatea pentru a nu se rata acel proiect pe care l-am dus la bun sfârşit cu succes.

M-am documentat despre termoficare şi m-am înhămat să susţin Colterm în momentul în care mi s-a demonstrat că termoficarea centralizată este singura soluţie prin care se pot folosi energiile regenerabile pe scară mare. Numai că noi nu suntem, datorită acestor pietre de moară istorice, în postura în care să folosim atâta cât s-ar putea deja folosi resursele regenerabile de energie. Pentru că nu putem lua credite niciunde pentru a crea o unitate care să funcţioneze pe combustibil regenerabil, nu putem face  nimic pentru că nimeni nu ne dă credit. Se zbate domnul Şerpe la toate băncile, m-am implicat şi eu când am fost solicitat să dau un plus de credibilitate, dar nicio bancă nu a dat credit şi cu atât mai mult, pentru funcţionare. Nu se dau credite nici pentru a susţine investiţiile, retehnologizarea.

Situaţia este foarte critică, avem aproape 60 de mii de abonaţi, persoane fizice şi juridice, care plătesc acelaşi tarif pe care l-am găsit în 2012. Între timp, preţurile au crescut foarte mult la gaz, la energie electrică, la apă, la transport pe cale ferată, toate ingredientele de cost au crescut foarte mult. Fiind un preţ reglementat, noi am mai reuşit să creştem puţin preţul de două ori, cu aprobarea ANRE, dar nu se acoperă în totalitate componentele de cost. Rămân pierderi induse financiar şi tehnologic. Astea nu le poate plăti nimeni potrivit legii în vigoare, decât bugetul local. de aceea am venit în fiecare an cu proiecte de hotărâre care au fost aprobate  pentru compensarea pierderilor induse financiar şi tehnologic. Eu zic că ar trebui – şi eu am încercat să conving – o intervenţie a statului pentru ţinerea în viaţă a acestor societăţi, pentru că la infinit nu se poate veni cu compensări de sume uriaşe, cu preţ de sume uriaşe anual pentru certificate privind reducerea dioxidului de carbon, pentru certificatele verzi. Sunt sume uriaşe pe care în loc să le folosim pentru a eficientiza, noi plătim aceşti bani pur şi simplu. este foarte prost făcută rânduiala. Acele sume care au fost aprobate în CLT ar putea fi folosite pentru un plus de retehnologizare faţă de ceea ce noi facem”, a detaliat Nicolae Robu.

Adrian Orza a atenţionat că debranşările vor continua şi nu poţi opri oamenii să se debranşeze, ceea ce va crea o şi mai mare presiune financiară pe bugetul local.

“Avem acum o primă oportunitatea de a lua un credit, în cei 7 ani ai mei de mandat. De aceea am şi venit cu proiectul, să nu ratăm ocazia, pentru că nu şti când vom mai prinde ocazia. Creditul ne va ajuta, ne va descărca puţin; pe bugetul local nu mai putem face faţă, toată lumea cere să susţinem cultura, educaţia, sănătatea, infrastructura de mobilitate, dar banii sunt limitaţi. Tot timpul îi spun domnului Şerpe să facă analize de eficienţe făcute cu resurse proprii, cu specialişti dinafară, să vedem ce mai putem face pentru a ne eficientiza, pentru a creşte veniturile şi a reduce cheltuielile, dar pentru toate îţi trebuie un credit”, a spus primarul.

Consilierul PSD, Sorin Ionescu a venit cu o soluţie: “Pe domnul Şerpre l-am cam lăsat singur şi se luptă de multe ori cu morile de vânt. Probabil că ar trebui ca viitoarele norme de eficientizare să privească şi o impozitare diferenţiată, în funcţie de impactul asupra mediului”, a spus el, dând exemplu impozitarea diferenţiată a autoturismelor Diesel din Occident care poluează.

“Poate că o centrală de apartament poluează mult mai mult decât ar putea polua Colterm şi cred că dacă putem vorbi în acest moment că Timişoara calitatea aerului scade din păcate pe zi ce trece, este şi pentru că tratăm punctual aceste probleme şi nu încercăm să gândim o filosofie ecologistă asupra acestui buget. Sigur, nu vom putea salva Colterm dacă în fiecare an  locuitori vor decide să-şi cumpere o centrală de apartament, dar poate că o impozitare diferenţiată şi în funcţie de impactul asupra mediului poate că ar fi interesantă într-o viitoare construcţie bugetară”, a adăugat Sorin Ionescu.

Nicolae Robu a sărit să explice repede că măsurătorile oficiale pe mediu nu le face Primăria Timişoara noi, iar datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii nu arată nicidecum că în Timişoara am avea o calitate a aerului tot mai slabă, “aşa cum relatează unii şi dezinformează, ci dimpotrivă”.

“Oricând puteţi intra pe un site al OMS care arată că doar Timişoara şi Galaţi se încadrează în limitele admise. (…). Pe de altă parte, Timişoara este singurul oraş din România care a fost scos de pe lista de infrigement al Comisiei Europene, pentru că de la peste 140 de depăşiri am ajuns la doar câteva. (…). Noi avem o problemă – şi mă miră că nu simt nicio solidaritate cu mine, exprimată, pe această temă – cu poluatorii industriali. Dar de fiecare dată când spun că am simţit un miros urât într-o zonă, Garda de Mediu îmi dă mie amendă. Se găseşte câte ceva şi se aplică o amendă. Sunt poluatorii industriali, dar nu suntem noi abilitaţi să-i numim, ci doar Garda de Mediu. Dacă cineva a auzit vreodată GM numind un poluator industrial care poluează, să-mi spună şi mie. Şi atunci, în slujba cui este această Gardă de Mediu? Eu chiar lupt pentru un aer curat, dar nu văd o solidaritate”, a încheiat Nicolae Robu. Şi astfel s-a încheiat şi discuţia amicală despre situaţia de la Colterm.

Comentarii

comentarii