Timișoara va găzdui anul viitor între 30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024 o amplă expoziție Constantin Brâncuși, unul dintre cele mai importante evenimente culturale din Europa Centrală și de Est în 2023 și punct culminant al programului cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii. Pregătirile sunt deja în curs de mai multă vreme, iar sumele necesare evenimentului, de ordinul milioanelor de euro.
Expoziția va reuni pentru prima dată după 50 de ani în România sculpturi emblematice din perioada de maturitate a artistului, de la mari muzee ale lumii, precum Centrul Pompidou sau Tate Gallery, dar și din tinerețea acestuia, din colecții muzeale și private din România. În dialog cu sculpturile va fi expusă și o selecție inedită de fotografii și fragmente filmate de artist.
La Muzeul Național de Artă Timișoara vor fi prezentate peste 100 de opere brâncușiene, multe dintre acestea fiind expuse pentru prima dată în România. Demersul este susținut de Consiliul Județean Timiș, principala autoritate finanțatoare, și co-organizat de Muzeul Național de Artă Timișoara și Fundația Art Encounters, în parteneriat cu Institutul Francez din România.
Expoziția va reuni pentru prima dată după 50 de ani în România sculpturi emblematice din perioada de maturitate a artistului, de la mari muzee ale lumii, precum Centrul Pompidou sau Tate Gallery, dar și din tinerețea acestuia, din colecții muzeale și private din România. În dialog cu sculpturile va fi expusă și o selecție inedită de fotografii și fragmente filmate de artist.
Curator al evenimentului va fi Doina Lemny, un specialist de cel mai înalt nivel al operei lui Constantin Brâncuși.
”Peste tot este foarte greu de organizat o asemenea expoziție, pentru că numărul sculpturilor lăsate de Brâncuși este destul de redus. Brâncuși n-a sculptat mult, pentru că el în momentul în care nu era mulțumit de o anumită operă, o distrugea, o arunca la pubelă. Brâncuși nu păstra rebuturi în atelierul lui. Tot ce a păstrat a fost pentru că era convins că era o operă care să-l reprezinte (…) De aceea, au rămas foarte puține opere, în catalogul rezonat al operelor sculptate sunt în jur de 230 – 240 sculpturi. Se includ aici sculpturile din ghips, pentru Brâncuși ghipsul era o operă originală, sculpturile în bronz și cele în marmură, care sunt foarte rare. E foarte greu (de obținut lucrările împrumut -n.r.), vă spun sincer, este foarte greu. Pentru că toți cei care dețin lucrări cer în amănunt descrierea condițiilor fizice de la muzeul de artă din Timișoara. Sigur, muzeul de artă din Timișoara arată foarte bine când îl vizitezi, dar sunt amănunte tehnice care trebuie puse la punct. De pildă, în cadrul cererii pe care o facem din partea comitetului de organizare este un formular aparte care se numește «facility report» în care sunt puncte la care trebuie răspuns, climatizare, luminare, modul de transportare a operelor.”, a declarat Doina Lemny, marți, la Timișoara.
Sculpturile lui Brâncuși au intrat în patrimoniului muzeului de artă din Philadelphia, la muzeul de artă modernă din New York, la muzeul Guggenheim și mai ales la Centrul Pompidou, la Muzeul de Artă Modernă care aparține Centrului Pompidou.
În total, peste 100 de piese urmează să fie aduse la Timișoara, 25 dintre acestea vor fi sculpturi, printre cele mai cunoscute din lume. Pentru a vă da seama ce înseamnă un asemenea eveniment expozițional, există chiar și „instalatori” specializați de opere de Brâncuși, acestea fiind, multe, extrem de fragile.
„Va trebui să facem apel la oameni specializați, care pot să instaleze o lucrare de Brâncuși. Fiind foarte fragile, sunt oameni… de exemplu, și la centrul Pompidou, am lucrat cu anume echipe. Nu toți instalatorii pot să facă acest lucru. Sunt societăți private, trebuie plătiți, cu instalatori specializați în opera lui Brâncuși. Eu am lucrat când am instalat atelierul, cu doi instalatori care îi și numeam «fiii lui Brâncuși». Îmbrățișau operele, pur și simplu, pentru că le cunoșteau și le instalau cu căldură”, a mai spus Lemny.
Principalul susținător al acțiunii este Consiliul Județean Timiș. Sume importante ajung la Muzeul de Artă, aflat în administrarea CJT.
”E necesar a investi în echipamentele de climatizare, de gestionare automată a temperaturii, în alarmarea în caz de incendiu și în securitatea și protecția edificiului, a ceea ce se află înăuntru. Noi am început investițiile încă de anul trecut, am finalizat partea de climatizare și de temperatură controlată, iar anul acesta se finalizează cu celelalte investiții (…) Partea de investiții costă cel puțin un milion de euro, acum cu creșterile la materiale ne așteptăm să mai crească costurile, iar încă un milion pe partea de organizare. Din partea de organizare ne așteptăm să mai facem niște economii, dacă obținem o garanție guvernamentală pentru a economisi sumele de bani pe care trebuie să le dăm pentru asigurarea acestor lucrări”, a declarat Alin nica, președintele CJ Timiș .
La început a fost doar o idee îndrăzneață. Au urmat primele discuții, pornirea negocierilor, discuții cu deținătorii operelor pentru permite aducerea la Timișoara.
”La prima ediție a bienalei aduceam o microfotografie cu câmpul de la Târgu Jiu, unde urma să se ridice coloana, Brâncuși desena cu stiloul. A atras interesul, nu mă gândeam că vom ajunge să organizăm o asemenea expoziție. Știam de dificultatea obținerii operelor. Au fost și 110.000 de vizitatori în patru luni la un eveniment similar. Am găsit entuziasm la Consiliul Județean Timiș și la Muzeul de Artă, ai ocazia o dată în generație să faci o asemenea expoziție. Vor fi expuse lucrările din tinerețe, de la muzeele din București, de la Craiova, dar și de la muzeele din străinătate cu care suntem în negocieri, la fel și cu colecții private. Va avea rolul unui magnet care va aduce public din afara țării. Va fi o ocazie specială pentru public să vadă o asemenea expoziție”, a spus omul de afaceri timișorean Ovidiu Șandor, inițiatorul Art Encounters.
