O poveste ce ține de aproape două decenii se leagă de soarta tristă a fostei Cazarme U, fosta cazarmă “Viena” din Piața Mărăști, care zace în ruină și degradare, deși au trecut 16 ani de când aici trebuia să se construiască fie un hotel, fie un centru de afaceri. Actualul proprietar a tras însă de timp, realizând ZERO din investițiile la care s-a angajat, așteptând o combinație imobiliară propusă de primarul Dominic Fritz și USR Timiș. Evident, de detaliile tehnice s-a ocupat firma de arhitectură a consilierului local USR Răzvan Negrișanu.
Poate a treia oară e cu noroc…
Consilierilor locali din CL Timișoara li se va propune, pentru a treia oară, spre aprobare un proiect de hotărâre privind “aprobarea Planului Urbanistic de Zonal Reabilitare reamenajare și extindere cazarmă generat de imobilul identificat prin CF nr. 416867, CF nr. 449773, Piața Mărăști, str. General Grigorescu nr. 2”.
Ce se încearcă este o manevră imobiliară prin care proprietarul Cazarmei U să primească o partea din actualul domeniu public din Piața Mărăști, sub pretextul că aici va construi o parcare în exploatare public-privat. Nicidecum nu este vorba de a servi intereselor orașului, ci proprietarului ruinei de cazarmă, societatea Cerealcom SA, controlată de afacerista Mioara Simcelescu. Pentru a folosi imensa curtea interioară pentru o posibilă construcție, dar având obligația legală de a asigura locuri de parcare, artizanii USR au aplicat tertipul includerii în PUZ-ul cazărmii și a terenului public din fața acesteia. Și s-au dat de ceasul morții pentru a găsi o portiță legală și a-i păcăli pe consilierii locali să voteze.
Manevra a fost pusă la cale încă din 2020, ca o promisiune din partea administrației Fritz de acum 5 ani.
Este vorba, practic, de terenul de la intrarea în Cazarma U, dinspre Piața Mărăști, cu stația de transport în comun, stația de taxiuri și locurile de parcare. Investitorul privat va putea face astfel acolo aproximativ 70 de locuri de parcare, la nivel și subteran. Ele vor fi utilizate în parte de investitor, iar în parte vor avea regim de parcare publică. Proiectul vizează și refacerea piațetei publice din fața Cazărmii U și a zonelor adiacente.
În august 2022, în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a PMT, a fost luat în discuție „studiul de oportunitate – PUZ – Reabilitare, reamenajare și extindere cazarmă”. Beneficiarul este Cerealcom SRL, proprietarul Cazărmii U, proiectant fiind RD Sign SRL, biroul de arhitectură al consilierului local USR Răzvan Negrișanu. El este și cel care a prezentat situația în fața membrilor CTATU.
În iulie 2023, cu promisiunea față de Cerealcom în întârziere, primarul a făcut o încercare. La acel moment, cu doar 3 ore înainte de întrunirea Consiliului Local, consilierilor le-a fost livrat un proiect referitor la reamenajarea zonei din fața Cazărmii U. Este vorba de o suprafață de peste 6.500 mp, situată în Piața Mărăști, care se află în proprietatea Primăriei Municipiului Timișoara (…) PUZ-ul are ca obiectiv restaurarea actualei construcții aflate într-o stare avansată de degradare și refuncționalizarea acesteia, printr-o inițiativă privată. Prin acest proiect, Cazarma U va deveni un imobil reprezentativ pentru zona centrală a orașului, aici urmând să funcționeze o unitate hotelieră”, a anunțat pe repede înainte primăria, fără ca membrii Consiliului Local să aibă timp să studieze documentația și legalitatea cererii.
„Cazarma U este unul din punctele emblematice ale zonei centrale a Timișoarei. Vedem interesul mare de care se bucură în anul Capitalei, când este unul din punctele fierbinți de pe harta culturală. La fel de important este și spațiul public din vecinătatea Cazarmei. De aceea, ne implicăm încă din faza de Plan Urbanistic Zonal, pentru a avea o amenajare unitară a acestui spațiu cu zona centrală deja reabilitată dar și cu conceptul arhitectural al viitorului hotel”, a transmis, în iulie 2023, primarul Dominic Fritz.
Consilierul USR, arhitectul Răzvan Negrișanu, la care nimeni nu observă conflictul de interese în care se află de 5 ani de zile, spunea atunci că pentru ca hotelul să poată fi construit era nevoie de un „concept integrat”. „Am prins în PUZ și domeniul public din față (…) Spațiul în mod istoric aparține cazarmei, pentru că acea piață era o piață care se formase între poarta Vienei și cazarmă. Spațiul de azi este cumva un spațiu rezultat, pe măsură ce sensul giratoriu s-a mărit spațiul public a fost împins către limita cazarmei și azi este o stație de taxi, o stradă, niște parcări informale, respectiv un mobilier urban nu foarte potrivit”, explica, în ședința CTATU, Negrișanu.
Va fi interesant, mai ales după ce a pierdut majoritatea în CL Timișoara, dacă primarul Fritz va reuși de această dată să îi păcălească pe consilieri și să dea din domeniul public un teren ultracentral, către o firmă privată.
O ruină legitimată prin “reconversie artistică”
Acum aproape 2 decenii, Primăria Timișoara a primit cu titlu gratuit din partea MApN, trei clădiri utracentrale. Dacă la Cazarma din Piața Libertății e haos total, la Cazarma U, ajunsă între timp în proprietate privată lucrurile stau la fel de grav.
După ce și-a pierdut funcțiunea militară, imobilul a fost folosit drept depozit, iar după 1989 a fost părăsit. Primăria Timișoara l-a scos la vânzare în 2007 și a găsit un cumpărător din Lituania, reprezentat de o societate de imobiliare din București, care a plătit, la acea vreme, circa 40 de milioane de lei.
Noii proprietari au vândut ulterior cazarma celuilalt participant la licitație, societatea Cerealcom SA, deținută de Mioara Simcelescu. Aceasta este și prezent proprietarul imobilului.
În primăvara anului 2023, cazarma a fost redeschisă a doua oară din 2015 încoace, pentru o mega-expoziție de sculptură. În 2015 aici a avut loc o bienală de artă. 2023 fiind anul în care Timișoara a fost Capitală Culturală Europeană s-a apelat la un truc pentru a transforma clădirea părăsită și curtea care era plină de vegetație și gunoaie și adăpost pentru oamenii străzii, într-un spațiu cultural “neconvențional”. Așa că, la foc automat, curtea a fost curățată iar din interiorul clădirii au fost scoase peste 25 de basculante de moloz, lucrări realizate la preț minim, cu deținuți de la Penitenciarul Timișoara.
Printre cabluri, moloz rămas și cărămizi gata să cadă în capul vizitatorilor, fără geamuri și uși, aici s-a realizat o expoziție și câteva evenimente. Toate pentru a da o notă de legitimitate ruinei pentru care s-au primit amenzi de la Inspectoratul în Construcții dar și de la Primăria Timișoara, care a și suspus-o supraimpozitării de 400% pentru clădirile istorice neîngrijite de proprietar.
Culmea e că în acest spațiu, pentru a căror evenimente nu a existat niciun fel de autorizație, în cadrul TM 2023 CEaC, primarul Fritz a ales să organizeze un tur și un cocktail cu ambasadorii și diplomații din peste 30 de țări și l-a dus în vizită, prin praf și moloz, și pe președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, pe 25 mai 2023. De parcă ruina cazărmii ar fost cel mai potrivit și emblematic loc pentru a reprezenta orașul și cultura timișoreană.
Planuri, promisiuni, contracte și nimic concret
La începutul anului 2007, în ceea ce avea să devină licitaţia deceniului în Timişoara, Europa Group SRL din Bucureşti a achiziţionat una dintre cele mai mari clădiri din oraş, Cazarma U, cunoscută şi sub numele de Cazarma Viena, cu 11 milioane de euro. Lituanieni s-au ales atunci cu o clădire de 3.537 mp compusă din subsol, parter şi două etaje. Un focar de infecţie, locuit de boschetari, pe care investitorii doreau să îl transforme într-un hotel de patru stele. “Deocamdată nu putem spune cât ne va costa, vom face calculele. Suntem deschişi şi la alte propuneri, pentru alte proiecte din Timişoara. Este un preţ mare, iniţial ne-am gândit până la 9 milioane de euro”, declara, pe 31 ianuarie 2007, după licitaţie, Renatas Siaulys, reprezentantul grupului. Timpul a trecut, iar cazarma a rămas în acelaşi stadiu mizer în care era şi înainte de vânzarea ei.
Astfel, după ce a renunţat la ideea de a amenaja un hotel, Europa Group a vrut să transforme Cazarma U într-un complex comercial ce va cuprinde magazine şi spaţii pentru birouri. Iar planurile lituanienilor nu s-au limitat la această clădire. Consilierii locali de atunci au analizat un proiect prin care lituanienii doreau să concesioneze aproape 13.000 mp sub Piaţa Mărăşti pentru a realiza o parcare subterană pe două nivele, în care să amenajeze aproximativ 400 de locuri de parcare şi o zonă pietonală, la aproximativ 4 metri sub nivelul solului, care să creeze legătura între Parcul Botanic şi Piaţa Unirii şi care să fie deschis în zona rondoului de flori din sensul giratoriu. Pe lângă acestea, lituanienii au vrut să creeze mai multe spaţii comerciale, practic, un nou mall subteran. Toată această investiţie ar fi costat aproximativ 40 de milioane de euro, iar realizarea ei ar fi durat între doi ani şi jumătate şi trei ani.
Aceasta a fost prima încercare de a pune mâna, subtil, pe domeniul public, însă s-a opus vehement Ion Răducanu, la acel moment lider la consilierilor PSD. Propunerea lituanienilor a fost primită cu braţele deschise de edilii oraşului, ei având deja aprobarea Comisiei de Circulaţie din cadrul Primăriei Timişoara, care a decis devierea traficului pe rute ocolitoare pe toată durata realizării investiţiei. Nu la fel de încântaţi de propunere au fost însă consilierii locali, care au analizat proiectul şi, pentru că nu erau siguri dacă propunerea este legală,… au format o comisie care să negocieze o soluţie de colaborare. “I-am spus primarului Ciuhandu, încă înainte de şedinţă, că eu nu voi vota aşa ceva. Articolul 13 din legea 50 nu permite concesionarea unui teren prin atribuire directă. Dacă era vorba numai despre realizarea unei parcări, am fi putut concesiona şi pe un leu. În aceste condiţii ar trebui să fie un parteneriat public-privat sau o licitaţie publică”, spunea la acea vreme, fostul consilier local Ion Răducanu, liderul grupului PSD.
A doua încercare a fost în 2022 / 2023, ca propunere a administrației USR condusă de primarul Dominic Fritz, însă nici de data aceasta nu a trecut de consiliul local.
În 2009, Mioara Simcelescu, cea care deține compania Cerealcom a cumpărat cu 7 milioane de euro clădirea de la lituanieni. Deși angajamentul era să înceapă construcția hotelului, pentru că proiectul exista deja, aceasta a lăsat clădirea în ruină până acum, în 2025. Însă pentru a trage de timp, Simcelescu a anunțat că ar avea în vedere și un alt proiect care însemna construirea unui centru de afaceri. Praful s-a ales de ambele proiecte. În vara anului 2009, Simcelescu a anunțat că va începe lucrările la hotelul de cinci stele în luna septembrie, dar nici acest termen nu a mai adus nimic vizibil la clădirea aflată într-un stadiu avansat de degradare, care între timp a devenit deponeu ilegal de gunoi, focar de infecție și loc de adăpost pentru oamenii străzii.
Situația la zi
Hotel, în loc de Cazarma U, în Piața Mărăști, sau încă o intenție anunțată de proprietarul faimoasei dărăpănături ultracentrale este anunțul reîncălzit pentru viitoarea ședință a Consiliului Local Timișoara. Însă, așa cum am scris, va fi nevoie însă de un acord al CL, pentru că ar trebui ca terenul din fața cazărmii să fie cedat de municipalitate. Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a PMT a aprobat Studiul de oportunitate – PUZ – Reabilitare, reamenajare și extindere cazarmă”. Beneficiarul este aceeași Cerealcom SRL. Proiectant este RD Sign SRL, biroul de arhitectură al consilierului local USR Răzvan Negrișanu.
Același Negrișanu a confirmat încă din 2022 că proiectul se referă prea puțin la viitorul hotel din Cazarma U, a cărei curtea interioară se dorește a fi valorificată prin încă un corp. Lui Negrișanu i-a “scăpat păsărica din gură”, spunând că ținta este domeniul public din Piașa Mărăști, din dreptul cazarmei.
„Am prins în PUZ și domeniul public din față (…) Spațiul în mod istoric aparține cazarmei, pentru că acea piață era o piață care se formase între poarta Vienei și cazarmă. Spațiul de azi este cumva un spațiu rezultat, pe măsură ce sensul giratoriu s-a mărit spațiul public a fost împins către limita cazarmei și azi este o stație de taxi, o stradă, niște parcări informale, respectiv un mobilier urban nu foarte potrivit. (…) Spațiul din fața cazarmei ar trebui epurat, adică să fie armonizat cu pietonala existentă în centrul vechi, la partea superioară să fie scos traficul auto, să fie o nouă zonă de shared space (…) Ne-am gândit cum ar putea fi modificată acea stație de autobuz care nu se potrivește cu zona istorică (…) Concluzia este că majoritatea reglementărilor incluse în acest PUZ ar trebui făcute în exteriorul incintei cazărmii”, a afirmat Răzvan Negrișanu.
Altfel spus, pentru a-și putea face hotelul, firma care deține cazarma ar trebui să primească de la PMT și terenul din fața imobilului.
„Zona publică, teren aparținând Primăriei Municipiului Timișoara (…), prezintă în momentul de față o circulație destul de haotică, aglomerația fiind dată de prezența girației din Piața Mărăști. Spațiul din fața cazărmii este aglomerat de mașini care blochează accesul pe terenul cazărmii (…) Se propune integrarea a două rampe de acces și de ieșire dintr-o parcare subterană publică, care vor contribui la formarea unei zone pietonale cu trafic auto limitat, o zonă de tip shared space (…) Amplasamentul existent al stației de autobuz se păstrează (…) Circulația auto pe zona din fața cazărmii va fi diminuată”, scrie în documentația depusă de proprietar.
„Pentru zona publică, din perspectiva noastră, în afară de a exista o curățire la nivelul pardoselii urbane, respectiv realizarea unui parcaj subteran pe actuala zonă din fața cazarmei nu ar mai fi de intervenit. Cazarma se conservă integral, se propune mansardarea șarpantei existente”, a mai spus Negrișanu.
Parcările ar urma să fie făcute de investitorul privat, dar o parte din locuri ar fi folosite și în interes public, nu doar pentru hotel.
Și pentru a încerca să îi convingă pe consilieri și să îi prostească pe timișoreni, s-a promis o parcare de numai 70 de locuri, la nivel și subteran. Teoretic toate lucrările se vor realiza de către investitor pe cheltuiala sa, în numele și pentru Municipiul Timișoara. Tot teoretic, locurile de parcare vor fi utilizate în parte de investitor, în parte vor avea regim de parcare publică. Însă nu se specifică câte locuri vor fi ale hotelului și câte pentru timișorenii care vor să parcheze acolo.
La toate acestea se adaugă propriile proiecte eșuate, aflate în ruină, ale administrației Fritz, printre care cazarma din Piața Libertății, Turnul de Apă sau Sinagoga din Traian.