Actuala reformă a Codului Muncii va duce la o piaţă a muncii mai flexibilă în România, ceea ce va îmbunătăţi competitivitatea ţării şi va genera astfel oportunităţi pentru crearea de noi locuri de muncă. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale conferinţei „Noul Cod al Muncii, noi oportunităţi”, organizată pe 20 aprilie de PwC România şi firma sa corespondentă de avocatură D&B David şi Baias.
Potrivit noii legi, prevederile din fişa postului vor deveni fundamentale pentru evaluarea performanţei profesionale a oricărui angajat, ceea ce va preveni eventuale abuzuri din partea angajatorilor. De asemenea, noul Cod al Muncii stipulează faptul că performanţa profesională va fi criteriul principal avut în vedere în cazul unei eventuale disponibilizări colective efectuate de o companie ca urmare a conjuncturii economice nefavorabile, înlocuind astfel vechile prevederi care impuneau ca situaţia socială a unui angajat să fie luată în considerare în principal atunci când se efectuau disponibilizări colective. “Acesta este un pas foarte important în echilibrarea raportului de forţe de pe piaţa muncii, noua lege protejând atât drepturile angajaţilor, cât şi interesele angajatorilor”, a declarat Peter de Ruiter, Partener, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România. „Deşi nu ne aşteptăm ca pe termen scurt să asistăm la o sporire spectaculoasă a angajărilor, este clar că pe termen lung actuala lege va genera noi oportunităţi pentru companiile în plină dezvoltare şi pentru angajaţii care dispun de abilităţile cerute pe piaţa muncii”, a adăugat de Ruiter.
Angajările pe perioadă determinată au fost extinse până la 36 de luni, ceea ce va stimula companiile să facă mai multe angajări pe bază de proiecte, fără teamă că personalul adiţional va deveni o povară financiară după finalizarea proiectelor. O altă prevedere care vizează flexibilizarea pieţei muncii, ţine de perioada de lucru. Potrivit noului Cod al Muncii, în cazul în care o companie se confruntă cu o scădere a cererii şi cu o conjunctură economică dificilă, aceasta poate decide în mod unilateral reducerea programului de lucru de la 5 zile pe săptămână la 4 zile, reducând astfel costurile de personal cu până la 20%. Această prevedere va proteja locurile de muncă din România. Companiile vor beneficia de asemenea de o perioadă de probă extinsă pentru noii angajaţi, de până la 90 de zile pentru funcţiile de execuţie şi 120 de zile pentru poziţiile de management. În plus, perioada în care companiile trebuie să compenseze orele suplimentare efectuate de angajaţi a crescut de la 30 la 60 de zile, ceea ce corespunde cu ciclurile de afaceri ale companiilor.
„Reforma Codului Muncii s-a aflat în mod constant pe agenda comunităţii de afaceri din România. Recenta criză economică şi măsurile pe care companiile au fost nevoite să le adopte pentru a traversa cu bine această perioadă, au tras un semnal clar autorităţilor că piaţa muncii avea nevoie de prevederi mai flexibile”, a declarat Carmen Medar, Managing Associate, D&B David şi Baias. Potrivit ultimei ediţii a raportului PwC Global CEO Survey, gestiunea talentelor a devenit principala preocupare a directorilor de companii din întreaga lume, 83% dintre cei 1200 de directori de companii intervievaţi declarând că intenţionează să modifice strategia de gestionare a talentelor în următoarele 12 luni, iar 31% dintre aceştia indicând că vor face schimbări majore. „Pe măsură ce depăşim perioada de recesiune, directorii de companii se concentrează din ce în ce mai tare pe problemele de personal. Competiţia pentru atragerea de talente s-a intensificat în momentul în care numărul angajărilor a început să crească în anume sectoare, care se confruntă cu dificultăţi din ce în ce mai mari în găsirea angajaţilor cu competenţele necesare. Directorii de companii vorbesc deseori despre importanţa atragerii angajaţilor talentaţi, dar nu întotdeauna acţionează în direcţia aceasta. Rezultatele studiului PwC sunt încurajatoare, sugerând faptul că gestionarea talentelor va deveni o componentă esenţială a strategiei companiilor. Directorii de Resurse Umane trebuie să-i ajute pe directorii de companii pentru a discerne ceea ce se poate şi trebuie să se facă în această direcţie”, a concluzionat Peter de Ruiter.
