Acasă Actualitate Raport dur pentru învățământul din Timiș. Elevi fără burse, lipsă a transparenței...

Raport dur pentru învățământul din Timiș. Elevi fără burse, lipsă a transparenței și fonduri alocate doar „pe hârtie”

951
DISTRIBUIȚI

Inițiativa „Școli curate” a propus, la a doua ediție, un proiect pilot: lansarea unui „Raport alternativ privind starea educației” în cinci județe din România. Unul dintre aceste județe a fost și Timișul. Raportul realizat de Societatea Academică Română (SAR), în colaborare cu Consiliul Județean al Elevilor Timiș și Asociația Inițiativa în Educație (inEDU), relevă o situație tristă în învățământul timișean: cuantumul burselor școlare, în cele mai multe cazuri, nu este suficient, investițiile în educație sunt minimale din partea administrațiilor locale, iar, de multe ori, fondurile alocate în bugetele UAT-urilor pentru școli dispar, când este vorba de schimbări reale.

„Știm că învățământul este subfinanțat la nivel național, iar autoritățile locale sunt cele care ar trebui să se asigure de finanțarea educației. Aceste lucru a fost arătat și în raportul nostru. Am făcut recomandări la nivelurile ministerului, ne-au ascultat și cam atât. Prea mari schimbări nu s-au întâmplat la nivelul guvernului. Fac referire la toți miniștrii”, a spus Cristian Ghingheș, manager de proiect SAR, în cadrul conferinței de prezentare a rezultatelor studiului, pe 17 septembrie.

Andrada Mazilu, cea care a coordonat proiectul la nivelul județului Timiș a lăudat echipa formată din cei patru ambasadori selectați la nivelul județului: Sorana Cîrstinoiu, Natanael Iriciuc, Alexandru Olaru și Alexandra Trușcă, ultima fiind actuala președintă a Consiliului Județean al Elevilor Timiș. „Nu mi-a venit să cred că putem face o muncă atât de bună. Și-au dedicat din timpul educației și au realizat acest raport.(…) Acesta este doar primul pas. Sper ca de aici lucrurile să crească și să se dezvolte”, a coordonatoarea județeană a Școli Curate.

Alexandru Manda, coordonator advocacy al SAR, a prezentat necesitățile care au reieșit din acest raport: „Bursele școlare nu sunt un moft, sunt o necesitate. Bursele de performanță și bursele de ajutor social, în general, sunt imperioase, niște necesități pe care administrațiile locale trebuie să le acorde, pentru a preveni abandonul școlar, pentru a preveni eșecul unei generații. La nivel național, din 3.182 de primării, acordă burse școlare în mod integral doar 180. Vorbim de 5%, conform unui raport pe care, noi cei de la SAR, l-am lansat acum o săptămână, împreună cu Avocatul Poporului. Investițiile din școli sunt o altă necesitate, un alt lucru imperios. Nu ne mai dorim tragedii ca anul trecut, la București, când tavanul unei școli a căzut fix înainte de începerea școlii. Dacă erau copii acolo, se putea întâmpla o tragedie. La Iași, un copil a căzut în fosa septică pentru că școala încă avea toaleta în fundul curții. În raport, mai abordăm «bunuri și servicii», acele investiții, cheltuieli de zi cu zi pe care le face școala. În mod normal, ele se acordă per elev, vorbim de finanțarea per capita, iar începând cu 2014 și autoritățile locale trebuie să contribuie dacă banii de la minister nu ajung”.

Realizarea acestui studiu a relevat probleme nu doar în domeniile studiate. Din cele 99 de primării din Timiș, șapte nu au oferit deloc datele cerute de ambasadorii „Școli Curate”, cu toate că prevederile Legii 544/2001 îi obligă să facă acest lucru. Mai mult, în mai mult de 70% din cazuri, a fost nevoie de cel puțin cinci intervenții pentru ca reprezentanții primăriilor să transmită toate detaliile cerute. „Lista Neagră” a primăriilor timișene care nu au oferit răspunsuri este compusă din cele ale UAT-urilor Sânandrei, Orțișoara, Brestovăț, Remetea Mare, Otelec, Sacoșu Turcesc, Criciova.

Altfel, 35% din primării din Timiș nu au alocat niciun leu pentru bursele elevilor, 64 nu au o hotărâre de consiliu local care să stabilească cuantumul acestora, dar unele o acordă cu toate acestea. Doar 5% din primăriile din Timiș au o hotărâre de consiliu local care să și precizează sumele pentru toate tipurile de bursă.

Între 2019 și 2020 se înregistrează o tendință de creștere. Cuantumul burselor variază de la 20 de lei pe lună, la Dudeștii Vechi, burse sociale, la 1.000 de lei pe lună, la Beba Veche, bursele de performanță. În medie, însă, valorile sunt: bursele de performanță – 150 lei, cele de merit – 54 lei, cele de studiu – 39 de lei, cele sociale – 29 de lei.

O problemă sesizată la capitolul „bunuri, servicii”, în 15% din localități există o diferență de execuție a bugetului de 80%, adică deși au prevăzut anumite sume în buget pentru cheltuielile școlilor, o parte dintre primării nu au dat nici a cincea parte. În total, în 2019, în Timiș există peste 6 milioane de lei prevăzuți în bugetele UAT-urilor care nu au fost și cheltuiți în favoarea școlii. Partea bună este, însă, că există o tendință de acrește a sumelor alocate pentru bunurile și serviciile școlilor.

Pentru investiții în școli, 57 din 99 de primării din Timiș au alocat sume în valoare totală de 40 de milioane de lei. Alte 26 unități nu au alocat deloc, iar 15 unități nu au furnizat informații ambasadorilor „Școli Curate”. „Nu există un singur caz excepțional, ci există mai multe excepții, există o serie de localități unde sumele executate a fost 0”, a adăugat Andrada Mazilu.

Cererile realizatorilor raportului sunt ca Inspectoratul Școlar Județean să facă mai multe controale la școli pentru a verifica de ce nu sunt și executate sumele alocate. În plus, prefectului, reprezentantul guvernului în teritoriu, elevii îi cer să se asigure că se respectă legea care obligă primăriile să aloce bani pentru bursele școlare și că sunt repartizate sumele cerute pentru bunuri și servicii. Primarilor, în schimb, le solicită să respecte legea și să facă rectificările bugetare de rigoare.

Marin Popescu, inspectorul școlar general al județului Timiș, a fost întrebat de ce ISJ stă în expectativă în monitorizarea alocărilor financiare și ce se poate face în continuare. Acesta răspuns: „(Raportul – n.r.) E un semnal pentru administrația din Timiș, primării, prefectură, Consiliul Județean, orice autoritate implicată… DSP sau ISU. Ar trebui să pornim de la un aspect foarte simplu: ISJ se ocupă de a crea un parteneriat pentru a susține educația. (…) Raportul prezintă realitatea, e corect așa cum arată el. Se spunea că un milion de euro sunt alocați și necheltuiți. Asta înseamnă că avem o problemă și de management. Acei bani au trecut prin niște circuite, nu s-au executat. În acel moment înseamnă că noi la ISJ avem o problemă la monitorizarea acestor lucruri, da, aici avem”.

Popescu a menționat și că în martie a trimis o solicitare primăriilor pentru a dota școlile cu echipamente informatice, dezinfectant și materiale de protecție, fiind susținut și de Prefectura Județului Timiș. Încă de atunci, spune le, și-a dat seama că sunt UAT –uri pentru care educația este o prioritate, dar pentru altele, majoritatea, nu. „Văd această pandemie ca o oportunitate. S-a văzut, în această perioadă – vacanță și perioada electorală – s-a văzut un interes pentru echipamente și stocuri de dezinfectant. E o oportunitate dată de pandemie, dar nu este o cultură a finanțării unităților de învățământ și a învățământului preuniversitar”, a mai ținut acesta să menționeze.

Antonia Pup, fostă președintă a Consiliului Județean al Elevilor Timiș și a Consiliului Național al Elevilor, actuală activistă pentru învățământ, a ținut și ea un speech, alegând să vorbească despre contextul în care a avut loc prezentarea raportului. „Am ales să vorbesc despre alegeri în contextul actual, în contextul în care educația este o temă destul de frumos ornată, de multe ori prinsă într-un discurs care să placă publicului. Dacă ne uităm peste aceste date, însă, vedem că lucrurile nu arată exact cum ar trebui să arate. Avem primari care ne cer acum a doua, a treia sau a patra oară votul, dar școlile nu arată așa cum ar trebui să arate. Aș pune aici toate autoritățile locale din România, mai puțin cea din Ciugud.

Nu ar mai trebui acum în 2020 să ne rugăm de autoritățile publice locale să respecte legea. Vedem foarte multe propuneri care nu au nicio legătură cu realitatea. Majoritatea celor care candidează nici nu își cunosc bursele. De exemplu, la Oradea – care este dată mereu ca exemplu în regiunea noastră, de vest – , la Iași nu se acordă burse. În Constanța de abia se acordă, într-un cuantum destul de mic. Situația este tragică. În contextul în care avem o pandemie, nu înseamnă că ar trebui să avem și una morală din partea autorităților publice locale. Vă sfătuiesc să mergeți la vot, dar să și consultați să vedeți care este situația reală. Să cereți mai mult de la acești oameni care asigură aceste condiții. Mi se pare scandalos faptul că anumiți candidați vin cu proiecte pe fonduri europene pentru a racorda școlile la canalizare și apă, în anul 2020!”.

Mădălin Bunoiu, prorector al Universității de Vest, a luat și el cuvântul, lăudând demersurile din cadrul proiectului, promițând că va transmite sugestii legate de metodologia de implementarea anumitor posibile soluții de rezolvare a problemelor. În plus, el a prezentat și alte probleme sesizate în mediul preuniversitar: că în ultimii 10-15 ani, au ajuns în învățământ absolvenții cei mai slabi, cei care nu și-au găsit locuri în alte părți și că bursele nu sunt întotdeauna acordate elevilor care chiar au nevoie de acele sume pentru a rămâne în școală. În plus, Bunoiu a a mai spus: „Avem unii directori foarte slab pregătiți, nu au aptitudini. De ani de zile mergem după principiul «mediocrii noștri sunt la fel ca mediocrii lor». O guvernare vine la pachet cu anumiți oamenii lor”.

Alexandra Trușcă, la finalul prezentării raportului, a spus: „(Către primari – n.r.) Ați primit niște bani, de ce nu acordați elevilor acești bani? Noi asta ne dorim, să ajungem la firul ierbii, la fiecare elev, să vedem cu ce îi putem ajuta, dar suntem mereu ignorați de UAT-uri. Acesta este cel mai bun raport asupra învățământului care a fost lansat în Timiș. Este un tool foarte bun când mergem să vorbim cu un politician, să îi arătăm că astea sunt cifrele, asta este realitatea”

Comentarii

comentarii