Miercuri, experții Uniunii Europene au publicat raportul de monitorizare rezultat în urma întâlnirii anuale cu părțile implicate în Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, desfășurată online în 23 iunie. Atunci, reprezentanții Primăriei Timișoara, ai Consiliului Județean Timiș, ai Ministerului Culturii și ai Asociației TM2023 au trebuit să analizeze ultimele noutăți în implementarea dosarului de candidatură și să prezinte strategia pentru perioada următoare.
Deși au fost criticați, la modul general, toți cei implicați, putem spune că primăria, în mod special din prisma strategiei actualei administrații, a ieșit cea mai șifonată. Experții europeni au făcut șase recomandări, dintre care două par să fie în direcția opusă celei dorite de Dominic Fritz și echipa sa.
De menționat că procesul de monitorizare a capitalelor europene ale culturii este unul standard și se face în scopul asigurării îndeplinirii angajamentelor asumate de către autorități în dosarul de candidatură. Obiectivul acestei monitorizări ar fi de a da asigurări că titlul este al „orașului” și că este respectat dosarul de candidatură, socotit drept un contract al orașului cu cetățenii, Comisia Europeană, Ministerul Culturii și alte orașe capitale culturale.
În această ordine de idei, cum este menționat la paginile 83-91 în dosarul de candidatură, Asociația Timișoara 2021 (2023) – Capitală Europeană a Culturii este „organismul de implementare” al proiectului. Așadar, având în vedere depărtarea de această prevedere, și comparând documentul făcut public miercuri cu celelalte rapoarte de monitorizare, putem spune că acesta este unul foarte dur. Comitetul de experți și-a exprimat îngrijorarea față de modificările anunțate, dar neclarificate de către Municipalitate privind „noua” structură organizaționala și de implementare a proiectului.
Experții europeni își exprimă profunda îngrijorare cu privire la statusul acestui proces de reorganizare, cu doar 18 luni înainte de anul titlului, așa cum se poate vedea și în raport, la pagina 7. Din același document, înțelegem și că primarul Dominic Fritz a prezentat comitetului un plan de redistribuire a rolurilor si a responsabilităților privind implementarea proiectului capitalei culturale, creând astfel un nou „ecosistem”. Totuși, se pare că nu a răspuns experților cu privire la managementul programului si la dezvoltarea acestuia.
Prin urmare, raportul consemnează că echipa de experți „este îngrijorată cu privire la faptul că va lua foarte mult timp pentru ca o nouă structură să fie funcțională înainte de debutul anului propriu-zis al capitalei culturale” (pagina 7, paragraful 3). De asemenea, comitetul de experți este „profund îngrijorat de aceasta situație, întrucât nu există un plan cu privire la depășirea obstacolelor cât mai repede posibil” (pagina 7, ultimul paragraf).
Raportul menționează și seria de dificultăți care privesc finanțarea și tot ce derivă din aceasta, având în vedere cadrul legislativ care (încă) nu corespunde cerințelor Comisiei Europene. Aceste nereguli au fost deja semnalate de echipa Asociației în cadrul monitorizării din 2019. Surprinzător ar fi faptul că aceste probleme nu au fost încă rezolvate de către autorități, cu atât mai mult cu cât persistența lor constituie „un impediment serios în calea oricărui progres în livrarea unui an al capitalei culturale”, după cum se arată în raport, în primul paragraf de pe pagina 8. În continuarea acestuia, din nou, comitetul de experți își exprimă îngrijorarea cu privire la persistenta acestor dificultăți cruciale care influențează rezultatul anului Capitalei culturale.
La final, experții vin cu șase recomandări. Primele trei privesc toate entitățile implicate – primărie, consiliu județean, minister, asociație. Mai exact, în primul rând, ar trebui găsit, cât mai rapid, un consens între actorii principali. Pe urmă, asta privește în mod special autoritățile centrale, experții cer rezolvarea problemelor privind cadrul legislativ al finanțărilor multianuale.
În cazul celei de-a treia recomandări, de fi rezolvată problema lipsei de comunicare și de încredere între părțile implicate în proiect, ar fi mai multe de spus. Aici, experții se limitează la a spune că „experiența arată că politica de partid dăunează sever perspectivelor unei capitale culturale și incumbă riscul intrinsec de a-l pune in pericol”. În privința lipsei de încredere, putem aminti de contrele dintre primarul Dominic Fritz și conducerea asociației, atunci când primul i-a cerut, în privat, demisia directorului executiv Simona Neumann, iar aceasta nu a făcut-o, declarând public că nu au fost respectați termenii înțelegerii, fiind atacată și blamată constant, timp de câteva luni.
În continuare, recomandările 4 și 5 par că se adresează în mod special municipalității. Experții europeni cer, la a patra, „evitarea unui model organizațional în care diferitele funcții de implementare a capitalei culturale sunt distribuite între diverse instituții”. De menționat este faptul că Fritz, de când a devenit primar, a dus mai departe strategia fostului edil-șef Nicolae Robu, de a pune mai mult accent pe rolul primăriei în implementarea proiectului. Însă nu doar că a dus-o mai departe, ci a împărțit rolurile între Centrul de Proiecte, care se ocupă de finanțările nerambursabile, Casa de Cultură, care are propriile acțiuni culturale, iar, mai nou, a fost înființată și Asociația de Promovare a Timișoarei, care ar urma să se ocupe de partea economică și de marketing a turismului, în mod special, dar și a culturii, în plan secund.
A cincea recomandare a experților europeni ar fi amânarea finanțărilor prin apeluri deschise și concentrarea resurselor pe îndeplinirea programelor culturale din dosarul de candidatură. În această direcție, ar fi de amintit cele trei apeluri desfășurate prin Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara. Două dintre acestea sunt „deschise”, în timp ce doar prin al treilea s-ar duce mai departe proiectele preluate de la asociație, după ce Fritz a anunțat că oprește finanțarea acesteia. Așadar, dintre cele 11 milioane disponibile prin cele trei apeluri, numai patru sunt pentru ultimul dintre ele. Probleme ar fi legate și de faptul că doar o parte dintre proiectele propuse de asociație, cele din dosarul de candidatură, vor merge mai departe, în funcție de rezultatul unei evaluări. Singura asigurare dată de Fritz ar fi că acea comisie care va face jurizarea „cuprinde experți recunoscuți pe plan național”, după cum a spus acesta într-o recentă ședință de Consiliu Local.
Ultima recomandare din raport are legătură cu tipul de acțiuni și evenimente culturale susținute de părțile implicate. Programul „ar trebui să aibă un echilibru între potențialul cultural local și scena internațională de top”, în condițiile în care „înalta calitate artistică trebuie să fie printre primele priorități”, spun experții. Cum mai sunt doar puțin peste 17 luni rămase până la începutul anului 2023 și având în vedere strategia actualei administrații locale – cea care a preluat cel mai important rol în organizarea evenimentelor – acordurile cu artiști internaționali par tot mai puțin probabile.
În orice caz, raportul se încheie prin solicitarea unui plan care să lămurească toate aceste aspecte. Acesta ar trebui trimis Comisiei Europene până la 1 septembrie. Se menționează, din nou, condițiile în care se virează banii aferenți premiului Melina Mercouri, adică „dacă orașul desemnat onorează angajamentele făcute în momentul candidaturii și ia în considerare recomandările din rapoartele de selecție și monitorizare”.
De menționat că, încă de anul trecut, când primar era Nicolae Robu, Alin Nica, reprezentant al României în comisia care desemnează și monitorizează capitalele europene ale culturii, atrăgea atenția că Timișoara ar putea stabili o premieră și să fie prima astfel de capitală care nu ar primi premiul Melina Mercouri. Ulterior, tot acesta spunea că ar exista inclusiv riscul ca Timișoara să piardă complet titlul, însă acest lucru nu pare prea plauzibil în lumina recentului raport.
În concluzie, în baza documentului amintit, putem spune că nu, nu se poate „rescrie” dosarul de candidatura după voia unora sau a altora. Altfel, ar trebui să se permită tuturor orașelor candidate rămase în ultima rundă de selecție, cum au fost și contracandidatele Timișoarei în 2016, să își revizuiască dosarele de candidatura și să intre toate în competiție pentru titlu din nou. Nu se pot schimba din mers regulile jocului!
Raportul discutat este public și poate fi accesat la https://ec.europa.eu/culture/sites/default/files/2021-07/Timisoara-2nd-monitoring-report-June-2021_en.pdf sau pe site-ul Asociației Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.
