Acasă Actualitate Răspuns unei scrisori inutile: Mitropolitul Ioan îi răspunde lui Vasile Popovici

Răspuns unei scrisori inutile: Mitropolitul Ioan îi răspunde lui Vasile Popovici

2109
DISTRIBUIȚI

În loc de introducere:

Campania ce a generat referendumul din 6-7 octombrie 2018 a pornit de la Timișoara. Să zicem, dacă vrem să subliniem lista priorităților bănățene, că este o altă… premieră de aici! La inițiativa IPSS Ioan al Banatului, a început, în urmă cu doi ani, strângerea de semnături pentru modificarea Constituției și susținerea familiei formată din bărbat și femeie. Nimic politic. Demersurile legislative pot fi făcute, conform Constituției României, de către cetățeni, prin reprezentanți din Parlamentul României, fie prin ONG-uri. De data asta, Biserica, așa cum s-a întâmplat în alte momente istorice, și în alte state, a inițiat strângerea de semnături pentru ca în Constituția României să se stipuleze clar, căsătoria se poate face numai între un bărbat și o femeie.

Nimeni nu a înfierat libertatea unuia sau altuia de a fi homosexual, nimeni nu a strigat vreun însemn de atac asupra vreunui grup, cu toate acestea, campania a fost etichetată de către cei din grupul LGBT a fi… homofobă! Greșit! O dovedesc toate textele de susținere a campaniei pentru familia normală, lăsată de Dumnezeu.

Domnul profesor Bazil Popovici, Universitatea de Vest, Timișoara, a scris un text pe FB, o scrisoare deschisă IPSS Ioan, Mitropolitul Banatului, cerându-i să se retragă din poziția de ierarh, acuzându-l de atitudini pro – pesediste, complice la luxul din biserică și altele… așa cum rezultă din textul de mai jos!

IPSS Ioan a răspuns cu eleganță duhovnicească acestor acuze. Redăm, mai jos, dialogul (postăm în ordine cronologică inversă)…

”Răspuns domnului profesor Vasile Popovici

Stimate domnule profesor Vasile Popovici,

Cu smerenie și pace în suflet, răspund scrisorii dumneavoastră, având menirea unui text public, chiar dacă rânduielile noastre bisericești ar putea îndemna spre ”întoarcerea celuilalt obraz”. Vă adresez aceste rânduri pentru creștinii care cred în Biserica noastră Sfântă, nu doar pentru ortodocșii care au fost ieri la referendumul pentru familie, ci și pentru catolici, protestanți, neoprotestanți, evanghelici-luterani, greco-catolici, evrei, poate și musulmani.

Cu toții am susținut campania pentru familia creștină, mai ales că în Timișoara, oraș martir, s-a murit cu rugăciunea ”Tatăl nostru…” pe buze, pentru democrație, pentru libertate și pentru pluralitatea opiniilor (religioase, politice, sociale).

Ca oameni ai Bisericii, clerici și credincioși deopotrivă, avem obligația de a susține familia creată de Dumnezeu și binecuvântată de Domnul nostru Iisus Hristos. Dacă nu am face acest lucru, ar însemna că ne dezicem de principiile credinței și ale moralei evanghelice, precum și de valorile neamului nostru românesc.

Așadar, nu mi-e rușine, Domnule profesor, că prin poziția mea am susținut familia creștină în esența sa, chiar dacă cu privire la aceasta mai avem încă multe de învățat. Familia creștină a fost, este și va fi pentru mine personal și pentru Biserica din care fac parte un proiect de țară, pe care îl voi susține din adâncul ființei mele.

Domnule profesor Vasile Popovici, eu sunt călugăr, am fost mulți ani în mănăstire, am slujit două decenii la frații români din munții Covasnei și Harghitei, după care,  la chemarea credincioșilor și a clericilor bănățeni, am venit la Timișoara. Știu că Banatul, spațiu multiconfesional, multietnic și multicultural, are o cultură regională multiseculară, care poartă pecetea unicității. Respect această cultură, așa după cum respect credința fraților aparținători altor confesiuni creștine. De aceea, aș fi fost bucuros dacă, înainte de a scrie că sunt ”anti-ecumenic într-o Timișoară ecumenică”, i-ați fi întrebat pe reprezentanții cultelor religioase și ai comunității israelite despre bunele relații pe care le avem.

Cât despre ”reîntoarcerea la operele sociale” regret, de asemenea, că nu v-ați informat cu privire la casele pe care le-am construit sau le-am cumpărat pentru familiile nevoiașe din Banat, inclusiv pentru cele cu aparținători în penitenciar.

Prin aceste rânduri nu încerc să mă justific, ci încerc să arăt cât de importantă este implicarea mea în viața cetății noastre și a Banatului în care trăim cu toții.

Precizez, totodată, că poziția Bisericii noastre și a Consiliului consultativ al cultelor religioase recunoscute în România față de referendum nu are legătură cu politica.

În final, Vă asigur că respect poziția Domniei voastre față de familie și Vă rog ca și Dumneavoastră să binevoiți a respecta opinia mea.

Cu cele mai curate gânduri,

†  IOAN

Mitropolitul Banatului”.

 

”Părinte,

Ați fost între inițiatorii acestui referendum, deși rolul dvs ca ierarh nu e nici câtuși de puțin să inițiați legi. Căderea referendumului ar trebui să fie un moment de reflecție profundă – pentru dvs ca și pentru acei preoți care s-au implicat în politică și-n treburi lumești, de aici și din toată țara.

Mesajul pe care l-au transmis cetățenii români ieri și azi e clar ca lumina zilei pentru ierarhii bisericii noastre ortodoxe: e momentul renunțării la lux, la iubirea de arginți, la legătura veche cu un partid anume și cu toate partidele. E de multă vreme momentul să uitați de milioanele de la buget. E momentul, Părinte, să redescoperiți creștinismul, care înseamnă iubire necondiționată pentru aproapele și mai ales pentru aproapele în nevoie. E momentul, Părinte, să vă reîntoarceți la operele sociale, cu modestie și dedicație curata. E momentul, Părinte, o tot repet, să vă lepădați ca de Necuratul de tentația politică.

La ora bilanțului nu numai liderii politici trebuie să-și prezinte demisiile, ci și preoții implicați în această făcătură. Dvs cel dintâi. Să vă luați haina călugăriei și să vă retrageți în meditație și penitență lungă.

Mai ales pentru dvs sună acest îndemn, Părinte, ca Mitropolit al Banatului, naționalist într-o regiune multiculturală, închistat într-o societate locală deschisă la minte, anti-ecumenic într-o Timișoară ecumenică. Să faceți bine, ca inițiator al demersului, să vă puneți întrebarea grea, grea de tot, de unde returnați la vistieria statului cele 35 de milioane de euro, cât ne-a costat fantezia dvs de aventurier în lumea legilor lumești.

Și nu uitați : e momentul, Părinte, să vă retrageți la mănăstire, spre iertarea păcatelor și îndreptarea minții ! Ieri și azi vi s-a transmis un semn de la oameni, care nu poate fi decât un semn de sus. Ascultați-l cu mare atenție! Dumnezeu să vă lumineze întru luarea celei mai bune decizii. Bine ar fi s-o luați chiar mâine. Nu e scăpare!”, scrie Vasile Popovici, „ortodox cu credință mare și îngrijorare pentru soarta bisericii noastre ortodoxe încăpute pe mâini nevrednice”, a scris Bazil Popovici în scrisoarea deschisă adresată Mitropolitului.

Comentarii

comentarii