În Bazinul Hidrografic Bega-Timiş – Caraş se află râurile şi canalele cu cele mai de calitate ape din România, alături de Bazinele Hidrografice Someş, Crişuri, Tisa, Mureş şi Dunăre, se arată într-un raport al Administraţiei Naţionale “Apele Române”, dat publicităţii săptămâna aceasta.
UE vrea numai ape foarte bune şi bune
“Din evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale (râuri), au fost evaluate 345 de corpuri de apă modificate şi artificiale, la nivelul tuturor bazinelor hidrografice, dintre care: 257 (74,49%) sunt corpuri de apă puternic modificate, care ating potenţialul ecologic ”maxim” şi ”bun” şi 88 (25,50%) sunt corpuri de apă puternic modificate, care au potenţial ecologic ”moderat”. Dintre acestea, corpurile de apă puternic modificate şi artificiale (râuri) cu un potenţial ”maxim” şi ”bun” se regăsesc în Bazinele Hidrografice Someş, Crişuri, Tisa, Mureş, Dunăre şi Bega-Timiş-Caraş”, susţine documentul. România evaluează starea ecologică şi potenţialul ecologic al corpurilor de apă naturale şi puternic modificate, conform Legii Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune cerinţele şi criteriile stabilite de Directiva Cadru Apă. Pentru această evaluare s-a realizat o delimitare a corpurilor de apă: corpuri de apă naturale (râuri şi lacuri naturale), corpuri de apă puternic modificate (râurile şi lacurile de acumulare) şi corpuri de apă artificiale (canale).
Evaluarea stării ecologice s-a realizat pentru corpuri de apă naturale, care include cinci categorii de calitate, de la ”foarte bună” la ”proastă”: FB (”foarte bună”), B (”bună”), M (”moderată”), S (”slabă”) şi P („proastă”). Corpurile de apă care ating obiectivele de mediu (calitate) solicitate de Uniunea Europeană sunt cele din primele două categorii, respectiv ”foarte bună” şi ”bună”. Corpul de apă înseamnă sector de râu, lac sau (sector de) canal, canal, ape tranzitorii sau o parte din apele costiere.
Vor fi înfiinţate şapte staţii de epurare în Timiş
Pentru anul 2010, din volumul total de ape uzate evacuate, de 4868,55 milioane metri cubi, 1.070,5 milioane metri cubi (21,98%) reprezintă volume de ape uzate ce nu se epurează şi volume de apă insuficient epurate. Din volumul de ape uzate neepurate, de 642,4 milioane metri cubi, cel mai mare volum de ape uzate provine de la unităţi din domeniul captare şi prelucrare apă pentru alimentare. Cu o contribuţie mai redusă se înscriu unităţile din industria metalurgică si construcţii de maşini şi prelucrări chimice. Referitor la apele uzate, insuficient epurate, 428,1 milioane de metri cubi, activităţile cu cea mai mare pondere sunt din captare şi prelucrare apă pentru alimentare, prelucrări chimice şi industria extractivă. În Timiş, pentru a rezolva problema de calitate a apelor, Aquatim va înfiinţa şapte staţii de epurare. În 12 iulie va fi inaugurată staţia de epurare din Timişoara.
