Un adevărat regal cultural a avut loc, vineri, 17 ianuarie, la Academia Română Timișoara, cu prilejul marcării Zilei Culturii Naționale, unde o pleiadă de cărturari au prezentat locuțiuni de înalt nivel intelectual despre “Modernitatea și tradiții în istoria literară”. Prezentă a fost și Paula Romoceanu, viceprimar al Timișoarei.
Elevata manifestare cultural științifică a fost organizată de Academia Română Timișoara, Universitatea de Vest – Facultatea de Litere și Istorie, Filozofie și Teologie, Universitatea Politehnica Timișoara, Uniunea Scriitorilor Timișoara, Uniunea Ziariștilor Profesioniști filiala “Valeriu Braniște” Timiș. Dezbaterea cu prilejul Zilei Culturii Naționale 2025 a avut tema “Modernitatea și tradiții în istoria literară”. Cu acest prilej, au fost aniversați cei 80 de ani împliniți de către prof.univ.dr. Alexandru Ruja, istoric și critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor Timișoara, cadru didactic la UVT. Cuvântul de întâmpinare l-a avut academician Dan Dubină, președintele Academiei Române Timișoara, iar alocuțiunile au fost susținute de personalități ale culturii din zona locală, dar și invitați speciali din țară.
Conf.univ.CS II dr. Ioan David, coordonatorul Bibliotecii Academiei Române Timișoara, moderatorul manifestării, a amintit că 2025 a fost declarat “Anul Mihai Eminescu” de către Academia Română. Astfel, la 175 de ani de la nașterea poetului național, pentru toți cei prezenți, Iulia Mușatescu a recitat “Rugăciunea” scrisă de Eminescu, o creație mai puțin cunoscută și interzisă până în anul 1989. Conf. Ioan David a amintit că, fiind impresionat de această înălțătoare rugă închinată fecioarei Maria, papa Ion Paul al doilea a recitat-o în limba română în 1999 în piața San Pietro din Roma înainte de a vizita România.
“Este încă o dovadă că Eminescu nu este doar un poet național al României, ci un spirit universal”, a concluzionat conf. Ioan David.
Prof. Dan Dubină, președintele Academiei Române Timișoara, în cuvântul de întâmpinare, a spus că astfel academia sărbătorește a 15 ediție a Zilei Culturii Naționale. Întotdeauna, evenimentul se susține mai întâi la București în aula Academiei Române, după aceea la Timișoara a doua sau a treia zi.
Prof. Dan Dubină a explicat că tradiționalism și modernism sunt tendințe și concepte opuse care se manifestă în domeniul literar și cultural într-o dispută evolutivă și permanentă. Generalizând, tradiționalismul este orientat spre trecut spre conservarea vechilor valorilor, iar modernismul spre viitor, prin tendințele manifeste
de recepționare a experiențelor noi și de promovare a formelor artistice eliberate de orice convenție.
Tradiționalismul se leagă de acel conservatorism îndreptat spre clasicitate prin prețuirea moștenirii culturale, a folclorului și a culturilor vechi, prin actualizarea fondului mereu viu al învățăturilor trecutului. Literatura română interbelică se caracterizează prin două tendințe: modernismul și tradiționalismul. Teoreticianul modernismului este Eugen Lovinescu care a spus că există un spirit al epocii care influențează literaturile mai puțin dezvoltate și se raportează la altele mai evoluate. Academicianul a atras atenția că, astfel, Lovinescu a preluat teoria formelor fără fond promovată de Titu Maiorescu, dar cu precizarea că formele trebuie să creeze un fond propriu.
“Tema tradiționalism și modernism în literatură are o extindere mult mai complexă decât ar putea cuprinde simpozionul. Astăzi ne-am bucurat de un adevărat regal cultural în aula Academia Române filiala Timișoara”, a concluzionat Dan Dubină.
Vicepreședintele Academiei Române, prof. Mircea Dumitru, a vorbit despre subiectul identității naționale în cultură care se intersectează fără doar și poate cu modernitatea și tradiția. În această perioadă când există multe dispute cu privire la cultură și la identitatea națională, conferința academicianului Mircea Dumitru a adus multe clarificări în acest sens. Se pot spune multe lucruri în legătură cu identitatea și cu cultura națională, cu identitatea românilor și dintr-o tendință polemică. În discursul său, academicianului Mircea Dumitru a atras atenția că cultura nu este un lux, cultura este esențială pentru individ și comunitate. Cultură înseamnă un mod total de viață, nu se are în vedere numai literatura, istoria, ci tot ce înseamnă creație culturală, științifică, critică, dar și umanistă, filozofică, literară și artistică etc.
Mircea Dumitru a amintit că pe internet circulă două pilde care au în centrul cultura și educația. Drept răspuns la presiunile care au dus la reducerile drastice ale cheltuielilor bugetare, în domeniul culturii din cauza austerității economiei, prim-ministrul ar fi replicat: “Dar dacă distrugem cultura, care ar fi rostul economiei noastre?” A doua pildă este despre presiunile și hărțuirile de a reduce cât mai mult cheltuielile în domeniul culturii și învățământului. Prim-ministru ar fi răspuns: “Dacă vi se pare că ne costă prea mult cultura și educația, v-ați gândit cât de mult ar costa incultura și lipsa de educație?”.
Academicianul a adăugat că Ziua culturii naționale coincide cu ziua de naștere a poetului național Mihai Eminescu, omul deplin al culturii românești, cum l-a numit Constantin Noica. Este cât se poate de legitim să reflectăm și asupra rosturilor în general a culturii în viața societății românești. Prin teoria sincronismului, Eugen Lovinescu a oferit o perspectivă modernistă asupra culturii și literaturii române, susținând necesitatea adaptării la valorile și tendințele europene.
“Văd consolidat rolul Academiei Române în primul rând prin definirea cadrului unui dialog extins cu instituțiile și membrii societății românești pentru ca împreună să ne putem aduce contribuția la această explicație intensă care să ne ajute totodată să ne înțelegem, să ne acceptăm așa cum suntem ca o societate colectivă dincolo de diferențele reale și în prelungirea controverselor adesea superficiale, uneori atât de zgomotoase și de cacofonice între principali actori politici și culturali ai României. Cultura ne cuprinde pe toți, cultură ne definește și ne completează identitatea noastră personală și de grup. Cultura este destinul nostru”, a concluzionat academicianul Mircea Dumitru.
Cu acest prilej prof.univ.dr. Mircea Mihăieș, cadru didactic la UVT, a susținut alocuțiunea “La un pas de modernitate”. Prof.univ.dr. Dana Percec, cadru didactic la UVT, a conferențiat despre “Istoria literară și studiul universitar. Modernitate, convergență, diferențe”. Profesorul Ovidiu Pecican, din cadrul Universității “Babeș Bolyai” din Cluj Napoca, a prezenta tema “Vestul românesc și modernitatea sa într-o sinteză istorico-literară”. Profesor univ.dr. Marius Crișan, UVT, a prezentat laudatio lui Alexandru Ruja profesor universitar, doctor, critic și istorie literar. De asemenea, au fost lansate două volume scrise de prof. Alexandru Ruja: “Convergențe literare” editura David Press Print Timișoara 2024 și “Secțiuni critice”, editura Muzeul Literaturii Române București 2024.