Timișoara mai are trei ani până când va exercita oficial titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, însă în România nu s-a construit nicio sală de concert de 27 de ani, deși una dintre cele mai pregnante amprente ale orașului de pe Bega este viața muzicală, susține compozitorul și dirijorul Remus Georgescu.
Remus Georgescu, fondatorul Festivalului Internațional ”Timișoara Muzicală” și distins recent cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Vest Timișoara, la împlinirea vârstei de 85 de ani, a remarcat, pentru AGERPRES, faptul că Timișoara, dar în general România, are mult prea puține săli de concerte și spectacole lirice, în timp ce în Occident, chiar și în Africa, se construiesc noi săli destinate muzicii culte.
”Din păcate, adevărul este unul trist. Constat că Timișoara, dar și întreaga Românie este o țară în care nu s-a construit nicio sală de concert. Festivalul ‘George Enescu’ din București suferă din cauza absenței sălilor de concert. Sala Palatului este una de ședințe a PCR, Ateneul de la București a fost o sală de conferințe, la Timișoara se cânta într-o sală de cinematograf neadaptată, cu pardoseală de ciment, total dăunător acusticii necesare. Filarmonica din Cluj cânta într-o sală ce aparținea de Casa Universitarilor și a fost evacuată, iar Filarmonica din Iași cântă într-o bisericuță și riscă să fie dată afară. Cu excepția Sălii Radio din București, nu există nicio sală de concert în Timișoara, în România, în timp ce în lume se construiesc săli extraordinare”, a detaliat pentru AGERPRES Remus Georgescu.
El spune că în lume continuă să se construiască săli de concerte cu peste 3.000 de locuri la Paris, Hamburg, Berlin, Koln, Montreux (Elveția), ”chiar și în țări din Africa s-au construit săli extraordinare”.
”În România nu s-a făcut absolut nimic. De 27 de ani nu a apărut nicio sală. (…). A dispărut muzica românească, compozitorii români nu mai sunt cântați; orchestrele din România nu mai sunt invitate să participe la Festivalul ‘George Enescu’ decât pe ușa din dos. Este un moment extrem de nefavorabil pentru cultură”, mărturisește dirijorul.
În ceea ce privește Timișoara, care a primit titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, Remus Georgescu crede că administratorii locali și cei care conduc viața culturală/muzicală a orașului ar trebui să se străduiască mai mult din această perspectivă.
”Orașul nu este pregătit din acest punct de vedere (muzical — n.r.). Sentimentul pe care-l ai de foarte multe ori văzând evenimentele din Timișoara este că s-a provincializat cultural. Nu mai știi dacă există filarmonică, programe neatrăgătoare, este și momentul dificil, cel mai periculos moment pe care-l traversează filarmonica, cel de schimb de generații, când au ieșit la pensie cei mai buni muzicieni și în schimb nu vin decât eventual studenți de la Facultatea de Muzică, copii buni, dar care nu sunt pregătiți pentru o asemenea profesiune. Sunt lucruri care ar trebui să dea mai mult de gândit edililor și celor care răspund de cultura orașului. E grav. Opera nu mai vine cu repertoriu nou, cum era pe vremuri (…), când se cânta un repertoriu interesant, european, absolut la zi. Acum se cântă mereu același lucru”, consideră maestrul Remus Georgescu.
Compozitorul își dorește ca și pepiniera viitorilor muzicieni timișoreni să se împlinească prin completarea actualei facultăți de muzică cu alte trei secții care asigură mai ales partea de creație în domeniu, respectiv compoziție, dirijat orchestră și muzicologie, ”secții care aduc prestigiul unei facultăți de muzică”.
”În Timișoara, de aproape 20 de ani nu a mai apărut nicio cronică în presa locală, ceea ce este grav. Cei ce vor dori peste ani să vadă ce s-a întâmplat în muzica timișoreană, nu vor găsi nicio mărturie. Pentru că trebuie să recunoaștem, ceea ce rămâne după un spectacol de operă, după un concert, în afara unui program sau afiș păstrat sau nu în arhivă, rămâne cronica, articolul cronicarului. În absența acestuia, neantul. Este grav acest lucru (…)”, spune compozitorul timișorean.
Remus Georgescu, fost profesor, timp de 25 de ani, la Facultatea de Muzică Timișoara, a îndemnat să fie urmați pașii care ”să transforme acest metoc într-o lavră a muzicii”, iar Facultatea de Muzică și Teatru să devină universitate de muzică.
”Este dorința mea ca această facultate să se transforme din Facultatea de Muzică și Teatru în Universitate de Muzică. (…). În vestul României există un singur centru cultural important, Timișoara, dar din păcate nu a devenit o lavră. (…), facultatea de aici a rămas un metoc fără lavră și ar trebui să fie, datorită tradițiilor muzicale, o universitate de muzică cu toate cele șase secții principale. Atunci, foarte mulți muzicieni de mare valoare ar veni la Timișoara. Rămâne o dorință a mea. (…) Sper că se va crea un curent de opinie în acest oraș pentru înființarea unei universități de muzică”, s-a exprimat Remus Georgescu.
Recent, Facultatea de Muzică Timișoara a găzduit lansarea cărții ”Remus Georgescu — O viață dedicată muzicii — Cronici” (volumul V), ediție îngrijită de conferențiarele Veronica Demenescu și Ani Rafaela Carabenciov.
