Acasă Actualitate Revista “Timişoara, pol al turismului cultural bănăţean”, o nouă promovare a Capitalei...

Revista “Timişoara, pol al turismului cultural bănăţean”, o nouă promovare a Capitalei Culturale Europene 2021

DISTRIBUIȚI

Cea de-a doua ediţie, revizuită, a revistei “Timişoara, pol al turismului cultural bănăţean”, care face parte din agenda culturală a proiectului din anul 2021, când Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană, a fost lansată luni seara, într-o atmosferă selectă, găzduită de Clinicile Medici’S din Timişoara.

Prezentul număr al revistei, o producţie a Uniunii Europene Banat din România (UEBR) susţinut de compania FLEX, cuprinde referiri la istoria arhitecturală a Banatului, iar aprecierile au fost unanime.

În prezenţa coordonatorului proiectului, conf. dr. Lia Lucia Epure, directorul cotidianului Ziua de Vest, a fost citit mesajul preşedintelui Clubului Rotary Timişoara (CRT), Sabin Ciontea, în care s-a remarcat faptul că CRT s-a implicat întotdeauna în acţiunile Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021. “În continuare vom susţine toate proiectele Asociaţiei, când vom fi solicitaţi din timp, solicitări care să fie bine fundamentate”, a fost promisiunea Clubului Rotary Timişoara, membru fondator al Asociaţiei Timişoara 2021.

Amfitrionul evenimentului, Adrian Bădescu, fondatorul Clinicilor Medici’S, a remarcat faptul că astfel de iniţiative de promovare a Timişoarei 2021 ar trebui să fie mai numeroase. “O felicit pe Lia Lucian Epure pentru iniţiativă, ar trebui să fie mult mai multe reviste şi publicaţii dedicate sprijinirii Timişoarei Capitală Culturală Europeană 2021. Susţinem iniţiativa Liei. Medici’S a sprijinit întotdeauna orice act de cultură, iar în ultima perioadă ne implicăm destul de mult şi în partea de responsabilitate socială. Aşteptăm şi noi proiecte”, a afirmat Adrian Bădescu.

Directorul Departamentului de comunicare al Asociaţiei Timişoara 2021, Daniel Cozac, a subliniat sprijinul Clubului Rotary Timişoara, ca membru fondator în acest proiect.

“Cred că proiectul Timişoara Capitală Culturală Europeană 2021 este o constelaţie de programe şi idei din care face parte multă lume, oameni care au contribuit cu legi, pentru implementarea acestor proiecte culturale, artistice, de patrimoniu. În urmă cu o lună, când am revenit (în Timişoara, după 20 de ani, n.r.) am fost convins că fiecare dintre noi este Timişoara 2021. Cred că Timişoara 2021 este fiecare dintre noi, cei care facem ceva pentru acest oraş, aşa cum este şi cazul proiectului, al revistei care astfel devine Timişoara 2021. Este un proiect care-i aparţine Liei Lucia Epure prin Uniunea Europeană Banat din România. Cred că este un exemplu despre modul în care idei şi proiecte se pot asocia pentru TM 2021. Vă doresc să fiţi Timişoara 2021, în cea mai bună variantă în care puteţi!”, a punctat Daniel Cozac.

Şi pentru că prezentul numărul al revistei abordează Timişoara 2021 prin zestrea arhitecturală aproape unică în Europa Centrală, nu putea lipsi de la eveniment arhitectul, specialistul care să creioneze câteva aspecte inedite ale arhitecturii Timişoarei.

Arhitectul dr. Gabriel Szekely, conferenţiar la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului “Regele Mihai I al României” din Timişoara, a vorbit despre spiritul arhitectonic al oraşului de pe Bega, care a fost, parcă prin destin sau mâna Providenţei, hărăzit cu o libertate a ideilor, ceea ce se reflectă şi în făurirea faţadelor clădirilor-monument. El a specificat faptul că deşi sunt date mereu ca exemplu Oradea sau Clujul că au clădirile istorice “puse la punct”, diferenţa dintre acestea şi Timişoara este foarte mare, întrucât respectivele municipii au un număr foarte mic de palate în comparaţie cu Cetatea culturală 2021, Timişoara.

Gabriel Szekely şi-a trecut discursul şi printr-o frumoasă poveste prin timp, despre evoluţia arhitecturii din Timişoara. “În această revistă sunt clădiri, monumente, pe care le-am remarcat şi care, reunite în această frumoasă colecţie de imagini cu textele aferente, dau o imagine despre ceea ce reprezintă Timişoara. Observăm că au fost incluse în această revistă foarte multe clădiri istorice. Cele mai multe dintre ele datează din perioada anilor 1900, dar şi din anii 1700 – 1800. Văzând aceste imagini ne dăm seama că sufletul, spiritul Timişoarei este şi există în aceste clădiri frumoase, bine gândite, unele frumos decorate sau amplasate. Cel mai important lucru este că aceste clădiri reprezintă spiritul epocilor în care au fost create. Astăzi, lucrurile se cam schimbă în mod tragic, dar în urmă cu zeci de ani şi cu secole, nimic nu era întâmplător când era vorba despre faţada unei clădiri. Pentru că faţada reprezintă societatea şi trebuia să reprezinte oglinda acelei societăţi, în care apărea”, a spus arhitectul.

De la Gabriel Szekely am aflat şi faptul că în urmă cu un secol, în Timişoara trăiau doar cinci-şase arhitecţi cu diplomă, iar aceştia făceau parte din elita intelectuală a oraşului pentru care lucrau. Era o castă aparte, care reuşeau să obţină diploma de arhitect în Elveţia, Viena, Budapesta, şi care reuşeau să creeze aceste clădiri.

“Stilul Secession a lăsat în Timişoara foarte multe clădiri superbe. Avem şi o Timişoară din perioada imperială, arhitectonic, apoi puterea trece în mâinile burgheziei. În anii 1900, după demolarea zidurilor Cetăţii Timişoarei asistăm la o explozie culturală şi economică, dar şi la o creştere demografică. Avem aici obiective aproape unice în Europa Centrală. În Europa sunt puţine astfel de palate atât de frumos decorate şi de elegante. De ce? Timişoara era un oraş al burgheziei, nu erau nobili sau grofi, avea şi o seamă de inovaţii, de premiere tehnice. În Timişoara, habsburgii nu au permis ca nobilii să cumpere pământ în zona Banatului, oamenii erau liberi. Timişoara avea astfel posibilitatea de a respira mai liber”, a detaliat arhitectul.

Coordonatorul revistei, Lia Lucia Epure, a explicat că în recenta producţie editorială, colectivul a încercat să surprindă “câteva secvenţe care ni s-au părut nouă interesante în politica editorială pe care am incumbat-o în această revistă, referitoare la nişte construcţii pe  care toţi turiştii vin aici şi le fotografiază. Este atracţia la prima vedere pe care o exercită clădirile Timişoarei asupra oamenilor”.

Revista va fi distribuită gratuit tuturor instituţiilor de cultură şi reprezentanţelor misiunilor diplomatice din Timişoara, institutelor de cultură din străinătate, administraţiilor publice locală şi judeţeană, altor agenţi sociali şi culturali din Timişoara, precum şi parlamentarilor europeni care pot promova Timişoara 2021 în străinătate.

Comentarii

comentarii