Acasă Actualitate Robu se laudă că a avut o viziune de viitor pentru Timișoara,...

Robu se laudă că a avut o viziune de viitor pentru Timișoara, încă din 2006, pe când se vedea ministru al Educației

DISTRIBUIȚI

În 2006, pe când încă era rector al Politehnicii din Timișoara, lui Nicolae Robu, se pare, i-a venit, „într-o dimineață de primăvară”, ideea care i-a schimbat tot parcursul politic. Ideea sa, transmisă atunci și primarului Ciuhandu, era de alcătuire a unui plan de viitor pentru Timișoara. Astfel, printr-o colaborare între Primăria Timișoara, Politehnica Timișoara și Fraunhofer IPA Stuttgart, s-a născut programul „Vision Timișoara 2030”, prezentat printr-o broșură tipărită în 2007.

Pe atunci, a spus Robu „A fi primar încă nu era în proiectele mele de viitor. Eu eram afirmat în mediul academic. Ce mă gândeam, poate, pe atunci? Că vreau să fiu ministrul Educației!”. Totuși, „după trei ani de muncă de convingere” a acceptat să candideze din partea PNL la alegerile locale din 2012, fiind singurul din partid care avea șanse de câștig. „Tocmai de aceea nu am vrut să candidez, pentru că știam că voi câștiga!”.

În acest moment, portofoliul de la Ministerul Educației nu îl mai interesează pe Robu, spune el: „Am avut de dat și am dat tot ce avut în mediul academic”. Tocmai de aceea, el nu mai dorește să exercite influență în mediul academic. „Am fost cel mai tânăr prorector din țară, la distanță, în acel moment. Aveam 34 de ani, pe când următorul avea 55.(…) Ce să mai caut eu în conducerea universității? Dacă mai era ceva de făcut, înseamnă cu nu eram în stare să fac!”, a completat edilul.

Acum, la început de 2020, Robu a readus în prim-plan ideea viziunii de viitor, în condițiile în care urmează a fi realizată Planificarea Strategică 2021 – 2027. Bucuria primarului este adusă de faptul că, „pe cât este posibil”, a putut să pună în aplicare viziunea sa de atunci, citând din cuvântul de început al său din lucrare: „Acum urmează partea cea mai dificilă și importantă: implementarea concretă a conceptului. Cele 24 de subproiecte rezultate din concept trebuie realizate concret. Punerea în aplicare va dura, probabil, mulți ani”.

Strategia de acum va trebuie să dezvolte capacitatea administrației, punct important al programului 2014-2020, și să introducă de standarde și sisteme comune în administrația publică locală, sau, cum a spus Robu se vrea „creșterea calității procesului decizional în Timișoara și zona sa de influență”. Acesta asigură că se va acționa la voia întâmplării, existând strategie integrată de dezvoltare urbană, încă din 2014, iar planul de mobilitate urbană fiind elaborat „de mult”, cu „asistență de specialitate de cel mai înalt nivel (…) de la 200 de specialiști din mediul universitar, economic și alte sectoare”.

Cum multe dintre proiectele Primăriei vor beneficia de fonduri europene, Robu atrage atenția că planificările sunt făcute pe 7 ani, finanțările, la fel, dar în România acestea sunt decalate cu aproximativ trei ani. Totuși, acest lucru nu afectează speranțele primarului, fiindcă în programul POR 2014-2020, Timișoara a avut 70 de proiecte, „număr record”, din care 50 au fost și aprobate, iar celelalte sunt pe listele de așteptare. „Vor intra în evaluare doar dacă se vor face risipiri de fonduri. Dacă va fi cazul, vă asigur eu că vor fi considerate eligibile, nouă nu ne-a fost respins niciunul până acum!”, a spus acesta.

Și atunci când proiectele au fost refuzate, spune Robu, acest lucru s-a întâmplat doar din cauză că lucrurile au mers prea bine: „Tramvaiele Armonia au fost luate pe bani proprii. Am recurs și noi la o încercare (n.r. pentru finanțare europeană), dar, pentru că erau gata reabilitate, nu s-a putut. Trebuiau să fie măcar în lucru. Le-am făcut în timp prea scurt!”.

Comentarii

comentarii