Românii mănâncă de la alţii

În timp ce fermele de la noi dau faliment
“În acest moment, pe pieţele din Timişoara şi din Timiş, aproximativ  5 –7%, să zicem 10%, sunt fructe şi legume produse în ţara noastră, restul de 90% sunt aduse din import”, a declarat Victor Ştefan, directorul Pieţe SA Timişoara. Cea mai mare parte dintre aceste produse sunt aduse din Italia şi Spania, dar şi din Serbia, Turcia sau Germania. Fermierii susţin că acest lucru se întâmplă din cauză că agricultura românească este slab subvenţionată sau nu este subvenţionată deloc. Pe deasupra, aceste culturi sunt foarte pretenţioase, cheltuielile cu lucrările de întreţinere sunt foarte mari, iar fermierii nu au bani.
Situaţia este atât de tragică încât până şi cartofii se importă. “Dacă mai sunt cantităţi româneşti, sunt foarte puţine. Cartofii chiar şi din Germania se aduc”, a spus Ştefan.

Mai produc doar fermele de subzistenţă

Unde mai există legume şţi fructe româneşti, acestea sunt produse, de obicei, de către ferme de subzistenţă, în cantităţi foarte mici. Totuşi, în localitatea Belinţ, din judeţul Timiş, mai mulţi fermieri au reuşit să pună la punct un sistem de producere şi vânzare direct la timişoreni şi se pare că treaba merge foarte bine. Agricultorii spun că produsele din străinătate sunt mult mai bine subvenţionate şi ajung pe piaţa românească la preţuri mult mai mici, iar producătorii locali nu îşi permit să vândă la preţuri la fel de mici, fiindcă dau faliment. Pe de cealaltă parte, produsele din export sunt tratate cu chimicale, arată foarte bine şi rezistă mult timp, fără să se strice. Astfel atrag clienţii din punct de vedere estetic. “Problema şi mai gravă este că sunt fermieri care au legume şi fructe, dar nu ajung să cu ele pe piaţă, că nu au cum, şi astfel se strică. E problema transportului şi nu are cine să le vândă, iar când ajung, primesc un preţ mic şi nu le acoperă cheltuielile.

De multe ori, rămân cu produsele nevalorificate. Eu vă spun că, de când am început acest proiect al nostru cu coşul de legume, nu găsim consumatori destui, nu că nu avem producţie. La noi a crescut, dar a crescut şi numărul consumatorilor. Am avut 110 familii, anul trecut şi acum vom ajunge la 200. Problema este nu că nu avem produse, ci că nu reuşim să-i convingem pe consumatori să cumpere produse locale. Adică să înţeleagă că mult mai bine e să cumpere un produs autohton, proaspăt şi netratat, decât adus de nu ştiu unde. Al nostru e cu câţiva bănuţi mai ieftin”, a spus Mihaela Veţan, producător de legume şi fructe din Belinţ.

Nu se vinde

În Piaţa Iosefin din Timişoara, sâmbătă dimineaţa, tarabele gemeau de fructe şi legume, dar erau puţini cumpărători. Surprinzător a fost că am găsit produse locale, chiar din Timiş, dar vânzătorii se plângeau că nu se vând. “Ei, mamă, merge foarte greu, oamenii nu au bani şi nu cumpără. E criză”, a declarat bătrâna Victoria, care tremura de frig, fără niciun cumpărător, lângă taraba încărcată cu morcovi (2 lei) şi pătrunjel (5 lei), dar şi cu amestec de rădăcinoase. În stânga era altă doamnă, care aştepta să-i fie cumpărată marfa, produsă într-o mică fermă din Vinga. “De ce există foarte puţine legume şi fructe româneşti pe piaţă?”. Bătrâna dă vina pe criză, dar Ştefan, un domn de alături, spune că ţăranii nu sunt sprijiniţi deloc şi e nevoie de subvenţie. Mai grav este că acum Uniunea Europeană a sistat toate subvenţiile. Ce vor face fermierii români? “Oamenii au nevoie de sprijin, altfel nu vor putea face agricultură”, a subliniat Ştefan. Mai încolo, chiar la intrare, se află o familie din Satchinez, cu morcovi, ţelină, pătrunjel şi alte rădăcinoase, precum şi verdeţuri, produse pe ferma lor de 2.000 de hectare.

Produsele autohtone, fără trecere în Piaţa Badea Cârţan
„Varză de Lovrin”, „Morcovi de Belinţ” sau „Mere româneşti pentru diabet”… Piaţa Badea Cârţan din Timişoara este, la prima vedere, raiul produselor româneşti. Cu toate acestea, responsabilii pieţelor din Timişoara susţin că multe sunt reclame deşănţate. În realitate, peste 90% dintre produsele agricole ce se vând în pieţele din Timişoara sunt mărfuri de import. Ţăranii au ajuns o raritate şi majoritatea produselor, deşi sunt ceva mai ieftine decât în centrele comerciale sau în pieţele mici, sunt doar marfă vândută la mâna a doua. De o calitate cel puţin îndoielnică.

Ultimii ţărani…

Sâmbătă dimineaţa, la minus 3 grade Celsisus, când oferta de pe piaţă este exagerat de mare şi cumpărătorii încearcă să caute doar chilipiruri, spiritele încep să se încingă. „Pozaţi-ne, domne, să ne daţi la televizor, să vadă şi Băsescu unde am ajuns. Stau de la 7 dimineaţa, cu două perechi de pantaloni pe mine şi îngheţ de frig. Nu am vândut mai nimic. Noi, ţăranii, am ajuns nişte proşti. Nimeni nu ne mai bagă în seamă. Toţi preferă produsele de prin străinătăţi, ce par mai mari şi mai frumoase, dar nu au nici un gust. Ce au morcovii mei? Ce au legumele mele? Muncesc un an întreg şi de-abia ajung să trăiesc de pe o zi pe alta”, spune tanti Mihaela, care are o mică grădină, la câţiva kilometri din Timişoara. O bătrânică din Lugoj, prietenă veche cu precupeaţa noastră, se revoltă. „Dragă, nu ne jigni. Noi, ţăranii, nu suntem nişte proşti. Noi trăim din ceea ce lucrăm, nu e vina la nima’ că nu mai are lumea bani. Dacă ar avea oamenii bani, am trăi şi noi mai bine”. Bătrânica are expuse câteva borcane de murături, pătrunjel, morcovi şi ceapă. Nu a vândut nimic, deşi a stat mai bine de patru ore în frig… Ziua nu s-a terminat, iar femeia speră că roata norocului s-ar putea întoarce pentru ea.

“Nimic nu mai merită să faci în România!”

În funcţie de cât ai răbdare să cauţi, în Piaţa Badea Cârţan poţi găsi printre cele mai ieftine produse de pe piaţa timişoreană. Mere – 1,5 – 3 lei kilogramul, roşii – 5,5-6,5 lei, cartofi – 1-1,5 lei, varză – 1,5-2 lei, usturoi – 8 lei, nuci – 8 lei, alune de pădure – 13 lei, portocale – 3,5-4 lei, banane – 2-3,5 lei. Disperarea micilor agricultori, înghiţiţi încet-încet de speculanţii care cumpără fie din Piaţa de Gros, fie direct de la ţărani şi apoi revând produsele, a ajuns la cote extreme. Un tânăr din Uivar, care împreună cu mama sa dezvoltaseră o afacere cu morcovi şi alte legume, susţine că în ultimele luni s-a apropiat de faliment. „Nu mai are lumea bani sau preferă să ne ocolească. Chiar dacă avem produse naturale 100%, pe care le creştem, şi doar noi ştim cum le păstrăm pentru a le vinde proaspete în perioada rece, nu mai avem trecere. Transportul, bătaia de cap şi timpul pierdut ne termină, în ultima perioadă. Ne vom lăsa de agricultură, dacă nu se va întâmpla o minune. Nimic nu mai merită să faci în România”.

Există şi soluţii?

“Înfiinţara de asociaţii de profil şi subvenţionarea puternică a acestui domeniu. Nu se poate face agricultruă pe terenuri mici”, a spus Victor Ştefan .  “Este nevoie de o campanie de informare a oamenilor, să ştie ce înseamnă pentru sănătate consumul acestor legume şi fructe locale, proaspete şi netratate şi când cumpără produse din afară se sabotează agricultura românească”, a declarat Veţan. Deputatul Valeriu Tabără a spus că este nevoie, în primul rând, de  înfiiţarea de asociaţii ale fermierilor, puternice, organizarea unor reţele de depozitare. În plus, este nevoie de controlul acestor importuri masive de lugume şi fructe, care pot avea efecte dăunătoare asupra consumatorului român, fiindcă nu se ştie exact cum sunt tratate acolo, în ţara unde sunt produse. “Agenţia Sanitar Veterianară, instituţiile de la vamă, din pieţe şi protecţia consumatorilor trebuie să verifice calitatea şi modul în care sunt importate aceste legume şi fructe”, a mai spus Tabără.

Comentarii

comentarii