De vineri, 4 septembrie
Dr. Octavian Creţu (foto), directorul Spitalului Municipal Clinic de Urgenţă Timişoara, a declarat că ideea de donare, indiferent că e vorba de celule stem sau de organe, prinde greu la societatea românească.
.jpg)
Timişorenii care vor să îşi doneze celulele stem o pot face, începând de vineri, 4 septembrie, la Centrul de Transplant de Celule Stem din Timişoara, pe baza Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoetice. Acest registru a fost inaugurat, pe 4 septembrie, de către ministrul Sănătaţii, dr. Ion Bazac. Înfiinţarea registrului va oferi şanse reale de tratament şi vindecarea pacienţilor diagnosticaţi cu boli hematologice maligne. Instituţia care se bazează pe o reţea de colectare şi transplant are rolul de a populariza ideea de donare, de a înscrie şi tipiza donatorii voluntari, precum şi de a găsi donatori compatibili pentru pacienţii care au nevoie de un transplant medular.
“Români, veniţi şi donaţi celule!”
Dr. Octavian Creţu, directorul Spitalului Municipal Clinic de Urgenţă Timişoara, a declarat că ideea de donare, indiferent că e vorba de celule stem sau de organe, prinde greu la societatea românească. Şi în celelalte state dezvoltate ale lumii, ideea a prins cu dificultate, de obicei în proporţie de sub 50% din populaţie. La noi, dacă va ajunge la 10%. “E bun acest registru, fiindcă oamenii, în timpul vieţii, trebuie să îşi exprime acordul sau dezacordul. E cel mai corect, pentru a nu decide rudele sau altcineva ce se va întâmpla atunci când omul decedează. În anumite state, chiar pe permisul de conducere este trecută o rubrică în plus, unde scrie “Da” sau “Nu”. Atunci, medicul ştie clar, în caz de accident mortal, dacă să recolteze vreun organ sau nu. Cum o să prindă donarea la noi? E greu de spus. Cred că în proporţie de 10%”, a spus Creţu.
La nivel teritorial, activitatea registrului se va realiza prin trei centre de transplant de celule stem: Bucureşti, Timişoara şi Târgu Mureş şi prin opt centre de recrutare şi testare primară, care se regăsesc în Centrele Regionale de Transfuzie Sanguină din Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara. Testul de histocompatibilitate se va efectua în trei laboratoare, două dintre acestea fiind acreditate la nivel european, de Federaţia Europeană de Imunogenetică. Cel de-al treilea se află în curs de acreditare. Registrul va funcţiona cu un număr total de 40 de posturi, asigurate prin redistribuire din cadrul unităţilor subordonate MS. “Ce a fost mai uşor s-a realizat – un cadru, un mecanism, o infrastructură. De acum încep dificultăţile, şi anume de a convinge românii să îşi ajute efectiv semenii, devenind donatori. De aceea, fac un apel către cetăţenii României, să înţeleagă importanţa donării voluntare de celule stem şi să facă efectiv funcţional acest registru”, a subliniat ministrul Ion Bazac.
Nu vei putea cunoaşte identitatea donatorului
Registrul va funcţiona ca instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea MS şi va putea fi finanţat atât de la bugetul de stat, cât şi din donaţii, sponsorizări şi alte surse. În ţara noastră, un transplant costă în jurul a 40 000 de euro, în timp ce în centrele medicale din alte ţări poate ajunge la peste 120 000 de euro. Din anul 2008 şi până în prezent s-au alocat peste 2.100.000 de euro pentru tratamentele în străinătate ale persoanelor care suferă de boli hematologice. Numai în 2009 au fost cheltuiţi 1.071.000 de euro, pentru 18 dosare de tratament. Dacă registrul donatorilor ar fi fost funcţional, în această perioadă, de un an şi jumătate, s-ar fi realizat o economie de aproximativ 1.200.000 de euro, fonduri cu care s-ar fi putut trata mai mulţi pacienţi cu aceleaşi afecţiuni. De acum, banii vor rămâne în România, pentru acest tip de tratamente.
Donatorii se vor putea înscrie în registru accesând site-ul MS, prin completarea unui formular medical şi a unuia de consimţământ. Înregistratea efectivă va avea loc după realizarea testelor medicale specifice, urmând ca donarea să fie efectuată doar în momentul în care există o solicitare şi se confirmă compatibilitatea cu pacientul. Donatorul trebuie să ştie că, în 90% dintre cazuri, se donează celule stem hematopoietice din sângele periferic, o procedură nechirurgicală, care, de obicei, nu necesită internare şi care este similară cu donarea de plasmă sau trombocite. Doar în 10 % din cazuri este necesară intervenţia chirurgicală din măduva hematogenă, care se execută sub anestezie
Donatorul nu va putea cunoaşte identitatea primitorului şi nici invers. De asemenea, donatorul nu va beneficia de nici o remuneraţie sau alt avantaj.
Până acum, în România, mai puţin de 30 % dintre pacienţii diagnosticaţi cu boli hematologice maligne şi cu evoluţie severă, care nu pot face autotransplant şi care nu au nici donator înrudit, aveau şanse de a găsi un donator compatibil.
“Pacienţii care suferă de boli hematologice maligne vor putea fi trataţi, de acum, în ţară, în timp util şi după aceleaşi scheme terapeutice ca în Europa”, a declarat Bazac. Cum poate un timişorean să devină donator de celule stem? Pe site-ul MS, la adresa www.ms.ro sunt multe detalii despre legislaţia în domeniu, ce înseamnă să fii donator, adresele centrelor de recrutare şi cele de transplant.
