Comunitatea sârbească din Banat marchează în aceste zile sărbătoarea Sfântului Sava, întemeietorul bisericii şi al statalităţii sârbe, dar şi ocrotitorul şcolilor sârbeşti de pretutindeni, printr-o serie de manifestări cultural-artistice şi religioase.
După evenimente similare, organizate de Uniunea Sârbilor din România, şi care s-au desfăşurat în judeţele Arad şi Caraş Severin la finele săptămânii trecute, marţi va avea loc festivitatea ‘tăierii colacului’ la Liceul ‘Dositei Obradovici’ din Timişoara.
Seara, de la ora 19.00, sărbătoarea de mută la Opera Naţională Română, unde va avea loc un spectacol susţinut de Corul Bisericii Ortodoxe Sârbe din Timişoara, elevii Liceului Sârbesc ‘Dositei Obradovici’, Teatrul de Stat Sârbesc din Timişoara şi Orchestra de Tamburaşi ‘Zlatna Suza’ din Diniaş.
Invitaţii speciali ai serii vor fi membrii grupului ‘Legende’, una din cele mai cunoscute şi apreciate formaţii muzicale din Serbia.
După spectacol va avea loc tradiţionalul bal din foaierul Operei.
Suita manifestărilor se va încheia pe 31 ianuarie, la Casa de Cultură din Sânnicolau Mare, unde, cu începere de la ora 18.00 va avea loc un program folcloric la care vor participa: Orchestra de Tamburaşi ‘Mladi Canadski Tamburasi’ Cenad, Ansamblul ‘Izvor’ din Saravale, Ansamblul ‘Plavi Delja’ (Sânpetru Mare), Ansamblul ‘Sava Ilin’ (Variaş), Orchestra de Tamburaşi ‘Batini Becari’ şi Ansamblul ‘Sveti Sava’ din Sânnicolau Mare. Manifestarea va fi urmată de balul organizat la restaurantul Malvina, unde vor cânta Dusko Belin, Alexandra Mândran, Liubomir Petrov şi orchestra condusă de George Mândran.
‘Numele laic al Sfântului Sava era Rastko Nemania şi provenea din dinastia Marelui Jupân Ştefan Nemania (tatăl viitorului sfânt, n.r.), care a dat istoriei cneji, regi şi împăraţi, pe parcursul primelor veacuri ale mileniului doi, după Hristos. Tânărul prinţ Rastko a părăsit, însă, pe ascuns, palatul părintesc, renunţând la titlul de viitor monarh în favoarea monahismului, la mănăstirea Sfântul Pantelimon de pe Muntele Athos, intrând în viaţa călugărească sub numele Sava. La scurt timp, gestul lui Rastko va fi urmat de tatăl său, Nemania, care va deveni monahul Simeon, iar soţia acestuia, regina Ana, monahia Anastasia. Tronul a fost predat de Nemania celui de-al doilea fiu, Ştefan, care, în 1196 este proclamat Mare Despot, Stăpân şi Autocrat al tuturor regiunilor sârbeşti’, spune prof. Steva Perinaţ.
