Cea mai numeroasă comunitate de sârbi din România, care trăieşte în judeţul Timiş, sărbătoreşte Crăciunul după calendarul vechi.
În Ajunul Crăciunului, în curtea celor 55 de biserici şi în cele cinci mănăstiri sârbeşti din România se vor aprinde “badnjakul”, stejarul a cărui scântei semnifică bogăţia pentru noul an. Este una din importantele tradiţii ale sârbilor în preziua sărbătorii Crăciunului.
Slujbele vor avea loc și în cele trei biserici sârbeşti din Timişoara, din Cetate (Catedrala Ortodoxă Sârbă), Fabric şi Mehala.
„Flăcările simbolizează sănătate, putere, prosperitate. Copiii aruncă în foc boabe de grâu invocând fertilitatea, belşugul, sănătatea. Este o sărbătoare a familiei, se adună oamenii în jurul unei mese bogate. În seara de Ajuns şi prima zi de Crăciun se servesc specialităţi tradiţionale sărbeşti. A doua zi se vizitează rudele, finii, naşii, prietenii. Este o sărbătoate a bucuriei”, a declarat scriitorul Slavomir Gvozdenovici.
Sârbii vor pune pe masă în prima zi de Crăciun friptura numită „pecejnica”, iar prăjitura tradiţională pentru aceste sărbători este „cesnica”, care un bănuţ în el.
„Ne păstrăm aceste obiceiuri în toate bisericile şi mănăstirile sârbeşti din România. Cea mai mare comunitate de sârbi din România se află în judeţul Timiş. Mai sunt cam 6.000 de sârbi pe Clisura Dunării, mai sunt comunităţi mai mici la Bucureşti, Arad”, a mai spus Gvozdenovici.
Conform recensământului din 2011, în România trăiau în jur de 24.000 de sârbi, dintre care 10.000 în judetul Timis. Alături de sârbi, sărbatoresc Crăciunul după calendarul Iulian, şi etnicii ucrainieni, lipovenii ruşi şi armenii din Banat.
