Acasă Actualitate Sârbii pravoslavnici ard truchiul de stejar, în Ajunul Bobotezei

Sârbii pravoslavnici ard truchiul de stejar, în Ajunul Bobotezei

409
DISTRIBUIȚI

Zeci de mii de credincioşi pravoslavnici din judeţul Timiş, preponderent sârbi, se află în Ajunul Crăciunului pe stil vechi, iar luni seara vor participa la tradiţionalul ritual al arderii trunchiului de stejar, Badnjak, în curţile bisericilor.

Flăcările butucului ars simbolizează lumina pe care Mântuitorul o aduce în lume şi cu cât ele sunt mai înalte, cu atât iertarea primită de la Dumnezeu este mai mare, iar pravoslavnicii cred că vor avea un an mai bun.

“La noi, simbolul tradiţional al Crăciunului nu este bradul, ci stejarul. Şi în acest an, la Catedrala Ortodoxă Sârbă din Timişoara, trunchiul de stejar va fi aprins la ora 17.00, după care va urma vecernia. Arderea trunchiului de stejar simbolizează purificarea spiritului. După slujba de seară se primesc de la preot legături din crenguţe de stejar cu paie, pe care le ducem acasă, dar nu uităm să ne şi colindăm prietenii. Din meniul de Crăciun este nelipsită plăcinta cu multă nucă şi miere, numită cesniţa”, a declarat, luni, pentru AGERPRES, preşedintele Uniunii Sârbilor din România, Ognean Crstici.

El menţionează că bradul se împodobeşte de către sârbii care vor doar la Revelionul pravoslavnicilor, fiind un obicei modern, preluat şi nu tradiţional sârbesc.

Potrivit timişorencei Elena Iovanovici, obiceiurile de Crăciun ale sârbilor sunt mult mai frumoase la sat, unde tradiţia se păstrează. “În ziua de Ajun se posteşte cu fasole bătută după colăcei în formă de animale, care le sunt împărţiţi şi colindătorilor. Ajunşi acasă de la biserică, copiii cântă colinde, iar femeia cea mai în vârstă a casei aruncă bani, grâu şi bomboane. În toate cele patru colţuri ale camerei de oaspeţi se aşează un pumn de nuci pe care copiii, cotcodăcind precum găinile, le adună în timp ce merg în cerc, pe paie. Paiele semnifică ieslea în care s-a născut Pruncul Iisus. Noi mai aşezăm un mic snop de paie şi la o icoană din casă şi rămân acolo până la Crăciunul următor”, afirmă Elena Iovanovici.

De Crăciun, din nicio casă a pravoslavnicilor sârbi nu lipseşte plăcinta cu multă nucă şi miere, numită “cesniţa”, în care se pune un ban, pentru ca noul an să fie blând, dulce şi îmbelşugat. În meniul de Crăciun se mai regăsesc preparatele din peşte, purcel la proţap şi plăcinte cu fructe. (sursa: Agerpres)

Comentarii

comentarii