Primarul Francisc Boldea a declarat că, dacă se va dovedi că a fost colaborator al fostei Securităţi, va cere Consiliului Local Lugoj să-i retragă titlul
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor securităţii (CNSAS) a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi a scriitorului Nicolae Breban. Dacă se va dovedi că a fost colaborator al fostei Securităţii, scriitorul Nicolae Breban ar putea rămâne şi fără cea mai înaltă distincţie a municipiului Lugoj – titlul de „Cetăţean de Onoare”. Primarul Francisc Boldea a declarat că, dacă se va constata că a făcut poliţie politică, va cere consiliului local să-i retragă titlul. „Cea mai înaltă distincţie pe care o poate acorda municipalitatea este titlul de „Cetăţean de Onoare”. În conformitate cu regulamentul de acordare a acestei distincţii, una dintre condiţiile obligatorii este ca persoana respectivă să nu fi făcut poliţie politică. În cazul în care vom primi o adresă oficială prin care ni se comunică faptul că un Cetăţean de Onoare al Lugojului a făcut poliţie politică, voi propune Consiliului Local retragerea acestei distincţii”, a anunţat primarul Francisc Boldea.
Distincţie acordată pentru contribuţia avută la dezvoltarea literaturii române
Nicolae Breban a fost distins cu titlul de „Cetăţean de Onoare al municipiului Lugoj” în 3 aprilie 2008, „pentru contribuţia avută la dezvoltarea literaturii române şi vasta sa activitate în domeniul cultural”. Născut la Baia Mare, în 1 februarie 1934, Nicolae Breban s-a refugiat în anul 1941 la Lugoj, împreună cu familia, unde tatăl său, preot greco-catolic, a activat în cadrul Episcopiei Române Unite. În oraşul de pe Timiş a urmat cursurile gimnaziale şi liceale până în 1951, când a fost exmatriculat, din penultima clasă a Liceului „Coriolan Brediceanu”, din cauza originii sale sociale, iar un an mai târziu a absolvit, la fără frecvenţă, Liceul „Oltea Doamna” din Oradea. Şi-a făcut debutul literar în revista „Viaţa studenţească”, în 1957, cu schiţa „Doamna din vis”, decisivă pentru formaţia sa intelectuală fiind prietenia cu scriitorii Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Grigore Hagiu şi Matei Călinescu. A mai publicat în „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Scrisul bănăţean”, „Orizont”, „Viaţa românească”, iar în 1965 şi-a făcut debutul editorial cu romanul „Francisca”, volum distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. A publicat numeroase romane, dar şi eseuri, memorialistică, piese de teatru, versuri şi traduceri. De asemenea, a activat ca scenarist şi regizor, iar în anul 1968 i s-a decernat Premiul Uniunii Scriitorilor din România. În 1970 Nicolae Breban a ajuns redactor-şef al revistei România, funcţie din care a demisionat, un an mai târziu, în semn de protest faţă de „tezele” din iulie prin care Ceauşescu a declanşat revoluţia culturală după modelul maoist. Devenit indezirabil pentru regimul comunist, Breban a fost înlăturat şi din alte funcţii, apoi marginalizat, supravegheat şi împiedicat să mai călătorească în străinătate până în 1975. Începând din anul 1986 a locuit la Paris, de unde a revenit în ţară în 15 martie 1990. Nicolae Breban a fost ales membru corespondent al Academiei Române, la 24 octombrie 1977, în anul 2000 i s-a decernat Premiul „Omnia” al Uniunii Scriitorilor din România, iar după un an a fost ales vicepreşedinte al acestei uniuni.
Elev de onoare al Colegiului „C. Brediceanu”
În cadrul festivităţii de decernare a titlului de „Cetăţean de Onoare al municipiului Lugoj” scriitorul Nicolae Breban a mai primit şi o insignă din partea Mihaelei Bână, consilier municipal şi profesor la Colegiul Naţional „Coriolan Brediceanu”, fiind desemnat „Elev de onoare al Colegiului <Brediceanu>”, totodată fiind invitat şi să patroneze un concurs de literatură la colegiul lugojean, care era condus, în acea perioadă, chiar de către Francisc Boldea.
