În 2021, Timișoara Capitala Culturală Europeană va fi vizitată de 1 milion de turiști din întreaga lume. Din păcate, una dintre problemele orașului o reprezintă curățenia deficitară de pe străzi.
Scriitorul Petru Ilieșu, președintele Fundației Timișoara 89, este revoltat din cauza mizeriei existentă pe marginea drumurilor și de viitorul trist în care poate ajunge orașul, din cauza indiferenței autorităților locale și a instituțiilor care trebuie să se îngrijească de protecția mediului!
“Când vorbim despre Timișoara Capitală Culturală Europeană avem tendința să ne referim la o insulă unde se va petrece ceva feeric și de neuitat. Ceea ce neglijăm însă a lua în seamă privește accesul la insulă, parcurs pe care vor păși (sperăm) miile de turiști interesați să guste din fructul cultural al orașului și să se bucure alături de noi de oferta evenimentului irepetabil”, este de părere Ilieșu.
În continuare, Petru Ilieșu atrage atenția de murdăria din șanțuri devenite colectoare de deșeuri și despre cultul gunoaielor la români…!
“Și aici imaginea de ansamblu este departe de un cât de cât ideal. Începând cu lucrurile pentru care nu se mai poate face nimic din moment ce vizionarii care au gândit ieșirea orașului la autostradă au plasat accesul la o distanță semnificativ de neprielnică. Un nou punct în minus față de Arad, sau Oradea, unde și atunci și acum, strategii au fost mult mai inspirați în a plasa orașele într-o accesibilitate binefăcătoare cu perspective de dezvoltare mai spectaculoase. Și totuși, fiindcă ne apropiem – de la distanță de autostradă – nu e de neglijat că suntem ”în rândul lumii” dar până la punctul de legătură avem de îndurat unul dintre cele mai deplorabile împrejurimi din pricina mormanelor de gunoaie care cresc pe zi ce trece pe marginea unei șosele pline de denivelări, gropi și lipsă de marcaje laterale. Și aici, ”cultul gunoaielor la români” este o imagine de întâmpinare pentru oricine îndrăznește să arunce o privire în jur.
Mizeria șanțurilor devenite colecții de gunoaie ar pune în pericol orice încercare olfactivă de a deschide fereastra mașinii iar pungile și resturile care zburătăcesc peste câmp dau o notă de lumea a treia pentru mândria noastră de români cu tentații de a privi patriotic civilizația europeană. Trecând peste lipsa de educație cu care ne-am obișnuit să conlucrăm și s-o acceptăm ca un blestem al nației și peste emanațiile politice care ne-au cadorisit cu ”reprezentanți” cu privire scurtă dar ațintită în oglinda propriei apariții mesianice, ne întrebăm mereu, ca unii care nu reușesc nicicum să înțeleagă, cum de este posibil ca cei plătiți pentru a se îngriji de mediul în care trăim, să fie atât de incapabili de a gestiona o stare de lucruri care ne îngrețoșează cu fiecare ocazie când ieșim în peisajul patriei ?!
Cine ar trebui să prevină, să constate și să sancționeze nemernicii care aruncă murdăria adunată prin gospodării în nasul nostru, a celor care așteptăm la porțile capitalei culturale europene să ne mai alinăm condiția de trăitori la periferia civilizației, cu speranța că vom ridica puțin capul și stima de sine?
Unde este garda națională de mediu, unde sunt cei oficial responsabili cu protecția mediului și unde este poliția?! Și unde este înțelegerea timișorenilor, administratori locali și județeni, politicieni și oficialități, că orașul nu poate răspândi lumină înconjurat de o constelație obscură și puturoasă de gunoaie pe care, din lipsa de atitudine și neglijență o îngăduie în preajma noastră ca o reflectare a gradului de civilizație pe care l-am atins? Ce ar trebui să se întâmple pentru ca drumul spre Capitala Culturală Europeană să nu fie pavat cu reziduurile unei societăți nedemne de o învestitură de onoare?”, se întreabă scriitorul Petru Ilieșu, președintele Fundației Timișoara 89.
