Stimate domn primar, Nicolae Robu, vă scriu în numele a zeci de mii de timișoreni, oameni care (probabil) v-au mai și votat, ca și mine, chiar și în 2016 (Doamne, iartă greșelile noastre), creați de Bunul Dumnezeu a funcționa, așa cum s-a lăsat: ziua, să muncim (unii, poate chiar 14 – 16 ore pe zi), iar noaptea, să dormim. De ce oare trebuie să subliniem evidențele? Presupun că mai citiți câte o carte de psihologie socială, vedeți ce se petrece cu persoanele care nu dorm, citiți despre fenomenul oboselii corticale, oboselii cronice, mai aveți câte un prieten medic, profesor universitar, vă mai spun oamenii aceia câte ceva constructiv, nu doar despre goluri la poartă, gafe politice, abuzuri în administrație. Eu nu comunic în numele celor care au insomnii, cum poate aveți dumneavoastră, ci în numele celor care ar dormi, sărmanii, ca mine (cu dar de la Dumnezeu, cu o capacitate de a adormi, naturală, fără pastile, domnule Robu), dar pe care aveți o plăcere sadică de a nu ne lăsa să dormim.
Cum nu ne lăsați să dormim? Vă spun: cu girul dumneavoastră, după afirmația: ”Asta este Timișoara pe care mi-o doresc” de parcă ați fi Ludovic al XIV-lea, de parcă orașul ar fi proprietatea privată a familiei dumneavoastră, isteria a crescut pe timp de noapte, cu încălcarea legislației de Mediu, ce prevede, afară, maximum 50 decibeli. În Piața Unirii, barul Lemon, dar și altele, își permit să iasă din incinta, unde, oricum, autorizația de funcționare este până la ora 24, în stradă, mai multe familii mutându-și copilașii în baie, ca să poată dormi. Asta vă pare, cumva, normal? Alte baruri? Aproape de stadionul de fotbal, oamenii nu pot dormi din cauza EPIC-ului, al HEVEN-ului, nimeni din Poliția Locală nu se ostenește să treacă, să verifice, decât dacă sună populația cu disperarea celor care-și protejează mintea.
Atenție, nu suntem împotriva teraselor de pe Bega, ca localuri de zi și seară, cu condiția minimă de a face evenimente sonore cu maxim 50 de decibeli, afară. În interior, sunt sisteme de dirijare a sunetelor, dar costă… iar proprietarii doresc doar îmbogățire pe seama naivilor. Nu suntem împotriva festivalurilor și a concertelor din centrul orașului, condiția fiind de respectare a normelor urbane, adică, la ora 23 să fie oprite.
Mi-a scris o doamnă din Canada: ”Nu pot să cred că așa ajuns Timișoara, aici, în Canada nici câinii nu latră noaptea!” alta, din Germania: ”Ce aveți cu primarul? De ce este vinovat? De ce nu chemați trupele de intervenție? Aici, în Germania, chiar dacă un vecin face scandal, chemăm trupele!”. Conversații pe facebook, domnule Robu, dar sunt sute! I-am răspuns că la Timișoara, ”trupele” înseamnă Poliția Locală, în mâna unui primar care ne detestă și ne trimite ”la munte sau la țară” .
Nu cereți Poliției Locale să colaboreze cu Poliția Rutieră, să oprească cursele ilegale, nocturne, de motociclete și mașini cu motoarele modificate? Nu doriți să faceți!
Ne-ați ținut aproape un an de zile cu grămezile de murdărie pe străzi și în cartiere, cu crengile ruginite în cap. cu frunzele cimentate pe borduri. Nu ați aveți nicio părere de rău că timișorenii umplu spitalele de oncologie cu afecțiuni pulmonare, grave.
Începem campania petițiilor împotriva abuzurilor pe care le guvernați, cu un sadism impecabil, bun de a deveni studiu de caz în anumite manuale, pentru anumite specialități…
Ne tratați ca pe niște sclavi, în vreme ce orașul se sufocă, nu se spală străzile, dar asta este o altă temă, nu?
Vă purtați tiranic, jigniți, abuzați de decența timișorenilor, a bănățenilor autentici, ce contează dacă ne sufocăm în praf și ne trezim din somn, în plină noapte, de zgomotele infernale ale teraselor și a traficului rutier necontrolat?
Vă rugăm insistent, faceți ceea ce trebuie pentru un oraș european, faceți ceea ce fac primarii orașelor europene, mergeți la Viena și verificați dacă după miezul nopții se mai aude vreun sunet dubios, doar vreo undă rătăcită din Strauss. Discotecile sunt în afara orașelor. Folosiți legislația, ce estre foarte clară. Colaborați cu Garda de Mediu, scoateți golăniile din viața orașului cultural. Mutați-le sau ” la munte” sau ”la țară”, cu prietenii dumneavoastră de suflet…
Domnule Robu, îmi pare tară rău pentru imaginea dumneavoastră la care, cândva, eu însămi țineam foarte mult. Îmi pare rău, dar veți ieși tare urât din istoria acestui oraș superb, pe care l-ați făcut din Mica Viena….”Micul Talcioc”.
