Acasă Actualitate Se duc la Bucureşti să ceară bani pentru culturile distruse de secetă

Se duc la Bucureşti să ceară bani pentru culturile distruse de secetă

DISTRIBUIȚI

„Noi, reprezentanţii asociaţiilor profesionale, ne întâlnim la Ministerul Agriculturi şi Dezvoltării Rurale luni, 6 august, să discutăm cu conducerea ministerului şi cu cei de la Ministerul Finanţelor modalitatea prin care fermierii vor fi despăgubiţi după calamităţile provocate de temperaturile extreme din această vară”, a declarat Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice

În această vară, temperaturile de afară au atins şi ating în continuare valori foarte înalte. Din această cauză multe culturi s-au prăpădit sub arşiţa zilelor călduroase de vară, lăsându-i pe fermieri cu… ochii în soare… .“Noi, reprezentanţii asociaţiilor profesionale, ne întâlnim la Ministerul Agriculturi şi Dezvoltării Rurale luni, 6 august, să discutăm cu conducerea ministerului şi cu cei de la Ministerul Finanţelor modalitatea prin care fermierii vor fi despăgubiţi după calamităţile provocate de temperaturile extreme din această vară”, a declarat Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Timiş şi al Producătorilor Agricoli din România. Nu toţi agricultorii şi-au asigurat culturile, de aceea vor fi probleme. Aproximativ 10% dintre producătorii agricoli sunt asiguraţi. Speranţa e că toţi vor fi despăgubiţi, în funcţie de fondurile oferite de către Guvernul României. “Totuşi, mă bucur că, pentru prima dată în ultimii doi ani şi jumătate, MADR se consultă cu fermierii ale căror culturi au suferit de pe urma calamităţilor naturale”, a subliniat Matei.
Asociaţiile profesionale au propus ministerului este ca în situaţia în care bugetul nu poate acoperi pagubele, atunci să se ia în calcul subvenţia europeană de 135 euro pe hectar plus 50%, să fie plăţi complementare, iar astfel fermierul va primi 170 euro pe hectar. Altfel va fi foarte greu să înceapă un nou an agricol, fiindcă grâul a fost puţin 5 milioane de tone şi foarte mult s-a dus la export, iar speranţa în producţia de porumb şi floarea soarelui este mică. Aceste culturi sunt calamitate în proporţie de 35%. Nicolae Oprea, consilierul pe agricultură al preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş, a spus că în Timiş zonele cele mai distruse de secetă sunt în zona colinară – Gătaia, Deta, Moraviţa sau Banloc. “De asemenea, o altă problemă este că Legea 380, privind calamităţile, nu mai este funcţională. Toţi s-au spălat pe mâini şi acum nu avem o bază legală”, a declarat Oprea.

Comentarii

comentarii