Problema comasării terenurilor
Kelo Milan, președintele cooperativei, a explicat: “Suntem foarte convinși că acesta reprezintă singura șansă pentru fermele mici, fiindcă în afara comasării terenurilor, nici nu te poți gândi la alt sistem de irigare”. Cele mai mari probleme în implementarea unui sistem de irigații sunt finanțarea și birocrația.
Fermierii din Nădlac au încercat să aducă apă din infrastructura deținută de ANIF sau din foraje, dar zidul birocrației este de netrecut. În luna martie 2023, legislația este încă extrem de stufoasă și chiar controversată, când ar trebui să fie simplă și omogenă. Depui o cerere la nivel județean și gata, fără să mai trebuiască să faci drumuri peste drumuri la București pentru zeci de documente și ștampile. De aceea pentru o cooperativă este extrem de complicat, dar mai ales pentru un fermier simplu. “Faci drumuri la București că să afli de multe ori că problemele trebuiau rezolvate la nivel de județ. Lucrurile astea iau foarte mult timp și duc la pierderi de oportunități”, a concluzionat Milan.
30 de litri pentru ca să răsară grâul sau rapița
Cosmin Micu este administratorul Procereal Agrosan din Vinga Arad, exploatează 1.500 de ha și deține spații de depozitare de 20.000 de tone. În 2023, va mai construi patru silozuri cu o capacitate totală de 10.000 de tone. În 2012, impactul devastator al secetei a produs primele pagube serioase în cultura de porumb din Arad. S-a obținut o tonă sau chiar mai puțin de o tonă, la ha. Atunci, Cosmin Micu a înțeles cât de devastatoare poate fi lipsa apei și a început să se gândească serios la implementarea unui sistem de irigații în fermă. Nu obligatoriu cu o normă de 400 – 500 de litri pe metru pătrat pe ha. El avea nevoie de 20 – 30 de litri, atât cât să ajute la răsărirea culturii de grâu și de rapiță toamna sau a porumbului primăvară. În luna mai, în perioada de umplere a bobului, în câmpia Vingăi, cu 20 – 30 de litri, se pot obține 2-3 tone la ha în plus. Singura condiție este să existe apa. Astfel, în 2020, Micu a cumpărat prima motopompă. În 2023, va reuși să irige 250 de ha: 120 de ha cu ajutorul pivoților, 58 de ha, prin picurare și 90 de ha cu ajutorul tamburilor.
Cele mai mari probleme apar din cauza birocrația de la Apele Române. Dacă un fermier vrea să ia apă din două -trei foraje, să o deverseze în albia unui pârâu pentru a o transporta mai aproape de culturi este imposibil. De ce? Reprezentanții Apelor susțin că nu se poate, fiindcă atunci va fi contaminat pârâul, decizie cu care fermierii nu sunt de acord. Cosmin Micu a dat exemplu chiar Vinga. Localitatea lui se află pe zona de deal, iar toate apă pluvială se revarsă pe canalele de scurgere chiar în rău. În acest caz orice gunoi, câine, pisica sau găină moartă poate ajunge în rău.
“Atunci cine poluează? În aceste cazuri, nu sunt probleme pentru cei de la Ape, dar noi, fermierii, dacă scoatem apa dintr-un foraj și folosim albia râului pe post de transport pe o lungime de un kilometru reprezintă o amenințare?!”, se întreabă Micu. Din pacate, peste toate acestea, se adaugă problema nerezolvata a comasării terenurilor, care face ca instalarea unui sistem de irigații să devină cu adevarat imposibil pe intreaga suprafață exploatată a unei ferme, în agricultura din Arad. În agricultura din zona Vingăi, anul acesta, perspectivele sunt bune. Din luna septembrie 2022, până în martie 2023, s-au înregistrat peste 450 de litri pe metru pătrat. Solul este foarte bine îmbibat cu apă.
Comentarii
comentarii
