“Managementul bolilor din culturile de cereale în contextul schimbărilor climatice” a fost dezbaterea pe care Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin, a organizat-o, în dată de 19 mai. La eveniment au participat cercetători din mai multe județe din țară și fermieri din zona de vest.
Un patogen specific zonelor tropicale
Cu acest prilej, dr. ing. Otilia Cotuna, șefa Laboratorului de protecția plantelor din cadru SCDA Lovrin, a tras un semnal de alarmă, cu privire la apariția unui nou patogen extrem de periculos, depistat în cultură de grâu din Timiș. Este vorba de Sclerotium rolfsii sacc. “E doar o suspiciune. Nu vreau să risc în diagnoză mea care încă nu am finalizat-o. E vorba de un patogen care atacă sistemul și coroana radiculară și pătrunde în tulpină plantei care putrezește. Este o simptomalogie atipică care se manifestă în culturile de grâu și ne- a atras atenția, încă din primăvară anului trecut. În 2022, nu am mai ignorat- o, fiindcă avem o situație în teren unde o cultură moare.
Plantele s-au oprit în evoluție în această perioada. Când am extras grâul din sol am văzut miceliile de la baza coroanei albe, frumoase, dar când am privit cu lupa binocular, am descoperit că ciupercă produce micelii sub formă de evantai. Așadar, e o problemă în culturile noastre”, a declarat dr. Cotuna. Mesajul a fost că patogenul nu există de un an sau doi, cu siguranță, ci de mai mulți ani și s-a dezvoltat prin acumulare. Practicarea monoculturii și creșterea temperaturilor au favorizat dezvoltarea patogenului care în condițîi favorabile poate avea efecte dezastruoase în agricultură. Sclerotium rolfsii este specific zonelor tropicale și subtropicale, dar în noile condiții create de schimbările climatice violente a prins viața pe solurile din Banat. Cum se răspândește? S-a crezut că odată cu sămânța, dar cercetările au demonstrat că nu e asta cauza. Poate că patogenul a existat de multă vreme, iar acum a devenit agresiv. E de vină și rotația, după răpiță vine grâul. Cultură care moare acuma este după răpită, sclerotii au gazdă și răpiță. Resturile de vegetație rămase la suprafață solului reprezintă o mare problemă pentru a se menține sursă de inocul pe teren. Sclerotium rolfsii rămâne în tulpini, resturi coronare și supravetuieste ușor în stratul superficial al solului.
Helmintosporioza grâului
Dr. Otilia Cotuna a mai atras atenția de un alt patogen distrugător în culturile de cereale. Este vorba de teribilă Helmintosporioza Drechslera tritici – repentis. “Noi nu am avut- o înainte vreme, dar ne-am pricopsit cu ea o dată cu sămanța venită din exterior și a început să ne facă probleme îndeosebi în culturile de grâu, în cazul în care avem un soi sensibil la patogen și lucrăm minimal pământul cu no til sau minim til. Ei bine acolo sunt peobleme cele mai mari cu Helmintosporioza grâului, pagubele pot ajunge și până la 40 – 50%. Acesta poate fi confundat cu fungul Septoria nodorum. “Dorința noastră este că fermierul să ajungă să cunoască exact patogenii și să îi poată diferenția. Fermierul să țină aproape de noi și să reușească să devină un mic cercetător în fermă lui”, atentionează specialista. Tabloul simptomatic este de pete brune la început, înconjurate de halou, iar pata crește. Dacă avem condiții favorabile și se produc infecții în perioada de înflorit, atunci vor atacă semințele și vor avea pete roșii pe ele, fără a se confundă cu Fusarium graminearum.
Prima condiție de a lupta împotriva Helminteisporiozei este cea a rezistenței. Semințele să fie libere de patogeni, (tratate) să fie respectat asolamentul, dacă el există, epoca optimă de semănat, evitarea monoculturii și să fie aplicată rotația la cel puțin trei – patru ani dacă există istoric de patogen. De asemenea trebuie evitat irigatului, în afară epocii optime, care va face că patogenul să exacerbeze, mai ales în perioada de împăiere-înspicare. Bineînțeles că trebuie îngroparea resturilor vegetale. Acest patogen este atât de periculos, încât este greu de combătut cu fungicide după ce frunzele sunt infectate. De aceea este indicată aplicarea tratamentului la momentul potrivit, la apariţia primelor sporulări. “Fungul este un patogen care iubește căldură, iar temperaturile ridicate favorizează apariția lui. În luna aprilie, ciupercă sporulează masiv, de aceea noi trebuie să ne asigurăm că să nu o lăsăm să ne producă infecții de aceea trebuie aplicate tratamentele la primele sporulari, când gradul de atac este peste 10% în timpul infloritului”, atenționează prof. Cotuna.
Tratamente
Fungicidele ce pot fi utilizate în combaterea patogenului sunt: tebuconazol, propiconazole plus tebuconazole – FB, bixafen plus spiraxamină plus trifloxistrobin, fluxapiroxad plus piraclostrobin – E, dar și efentrifluconazol plus piraclostrobin sau azisotrobin e trifloxistrobin, fluxapiroxad plus piraclostrobin – E. Mefentrifluconazol plus piraclostrobin sau azisotrobin etc. “Am vrut să le prezint, fiindcă adesea fermierii nu știu către ce fungicid să se îndrepte. Fermierul e bine să știe să aleagă substanță în funcție de patogen, fiindcă un fungicid e bun pentru un patogen, dar nu și pentru altul. Apar astfel de situații. Să nu uităm de rezistență la strobiruline, care este o problema a agriculturii moderne”, a mai subliniat dr. Otilia Cotuna.
Substanţele enumerate s-au dovedit a fi eficiente în combaterea fungului. În condiţiile actuale, specialiştii recomandă utilizarea cu prudenţă a pesticidelor, respectarea dozelor recomandate de producători şi reducerea numărului de tratamente. O altă mare problema cu care se confruntă lanurile de cereale este făinarea, care afectează toate organele plantelor: tulpină, frunze, spic și ariste. Fainarea este devastatoare atunci când ajunge la spic. “Așadar trebuie să fim atenți să nu ajungă în etajul superior al plantei, la spic. Ce trebuie făcut? Să păstrăm densitățile, să aplicăm arăturile de vară și de toamnă și să respectăm rotațiile.
