Acasă Economic Semnal de alarmă tras de un primar din Arad: ”Mistreții și căprioarele...

Semnal de alarmă tras de un primar din Arad: ”Mistreții și căprioarele fac ravagii în culturi”. Răspunsul Ministerului Mediului

DISTRIBUIȚI

Ionel Berari, primarul din Petriș județul Arad, este solidar cu fermieri și trage un semnal de alarmă cu privire la pagubele mari provocate culturilor în fiecare an de mistreți. Deși efectivele au fost serios afectate de pesta porcină africană, în Lunca Mureșului, animalele au produs în 2021 distrugeri serioase producătorilor locali.

E nevoie de normele de aplicare a legii vânătorii

Ionel Berari a explicat: ”Chiar după semănat, mistreții intră pe teren ramă cu botul și sapă cu copitele și mănâncă toate boabele introduse în pământ. An de an, sute chiar mii de ha trebuie arate și semănate a două și chiar a treia oară. Urmează atacul al doilea al mistreților atunci când știulete este fraged cu boabele în lapte”.

De ce s-a ajuns în această situația fără ieșire, când fermierii nu pot face nimic?

”Aici ne confruntăm cu lipsa legislației în domeniu. În Legea vânătorii publicată și actualizată, lucrurile sunt clare. Problema este că nu sunt normele metodologice de aplicare. Situația această trenează de trei- patru ani. Deci putem spune că există acest vid legislativ, iar domeniul a rămas descoperit și nimeni nu poate interveni, iar animalele sălbatice își fac de cap, fără că fermierii sau vânătorii să poată acționa. Administratorii fondurilor de vânătoare nu pot fi trași la răspundere de păgubiți, iar fermierii nu au cum să obțină despăgubiri”, mai atrage atenția primarul din Petriș.

De asemenea, și fermierii din Nădlac, Arad, au ajuns la disperare, fiindcă an de an, floarea soarelui este devorată în mare parte de iepuri, iar fermierii sunt nevoiți să o semene iarăși.

”Avem invazie de iepuri peste terenurile de floarea soarelui. Nimeni nu îi poate opri. Distrug culturile de floarea soarelui. În fiecare an mai rămân puține hectare neatinse. Avem fermieri care au semănat de mai multe ori. Ei au pus de două ori floare, iar a treia oară, porumb. Pierderile sunt mari”, a spus Gheorghe Porubski, președintele Asociației Țăranul Nădlăcan.

Ce e de făcut? Edilul Ioan Berari spune că, în primul rând, trebuie să apară normele metodologice de aplicare a legii vânătorii. Astfel va există o baza legală, iar fondurile de vânătoare vor putea fi trase la răspundere.

Efectivele de animale sălbatice trebuie controlate și menținute la un nivel cât mai adaptat la realitate, raportat în primul rând la terenurile agricole, pentru că atunci atacul mistreților ar mai putea fi controlat, fiindcă în acest moment nu ai nicio șansă să lupți cu ei. Sunt foarte mulți. Adesea distrugerea culturilor este făcută și de iepuri și căprioare.

În perioadele critice, când există un risc foarte mare pentru culturi, fondurile de vânătoare trebuie să organizeze campanii de vânătoare pentru a-i speria pe mistreți și în principal pentru a mai reduce din efective. Pericolul pe care îl reprezintă animalele sălbatice este extrem de mare asupra culturilor și pierderile sunt enorme.

”E o situație dramatică și nu mai trebuie perpetuată deloc. Autoritățile de mediu trebuie să fie conștiente de această mare problema, iar în 2022, într-un timp cât mai scurt, să publice normele de aplicare a Legii vânătorii. E o problema care trebuie rezolvată urgent”, îndeamnă Berari.

Ce spune Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP)?

Noi am cerut un punct de vedere MMAP în legătură cu această spinoasă problemă, dar se pare că răspunsul MMAP a fost dat pe jumătate. Ministerul i-a îndemnat pe fermieri ce trebuie să facă, astfel încât să obțină despăgubiri, dar nu a specificat nimic de normele de aplicare a Legii vânătorii.

În răspunsul MMAP se arată că modalitatea de acordare a despăgubirilor prevăzute de Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi obligaţiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice pentru prevenirea pagubelor sunt reglementate de HG nr. 1679 din 2008, care produce efecte, fiind un act normativ în vigoare.

Astfel, gestionarii fondurilor cinegetice în scopul  prevenirii pagubelor produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, trebuie să-și îndeplinească obligațiile ce le revin în acest sens, reglementate de anexa nr. 4 la H.G. nr. 1679/2008.

  1. a) Să fi recoltat integral numărul de exemplare aprobat pentru specia/speciile care au produs pagube pe sezonul de vânătoare anterior producerii acestora. b) Să asigure şi să administreze hrana complementară pentru exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic, cel puţin jumătate din cantităţile de hrană complementară prevăzute în contractele de gestionare a fondurilor cinegetice pe raza cărora s-a produs paguba, în scopul menţinerii acestora în zonele de hrănire şi pentru abaterea de la culturile agricole sau din vegetaţia forestieră în care s-ar putea produce pagube.
  2. c) Să execute acţiuni de îndepărtare a exemplarelor din speciile de faună de interes cinegetic din zonele expuse, pe care le aduce la cunoştinţa structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură cu cel puţin 24 de ore anterioare desfăşurării acestora.
  3. d) Să solicite, în condiţiile legii, aprobările necesare pentru reaşezarea, suplimentarea cotelor de recoltă şi pentru vânarea în afara perioadelor legale a acelor exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube culturilor agricole, vegetaţiei forestiere şi animalelor domestice.
  4. e) Să vâneze cu prioritate, în condiţiile legii, în locurile unde se produc pagube, acele exemplare din speciile de faună de interes cinegetic care produc pagube sau care reprezintă un potenţial pericol de producere a pagubelor.

”Având în vedere cele anterior prezentate, subliniem că pentru prevenirea pagubelor produse de către exemplare din speciile de fauna de interes cinegetic, culturilor agricole, există reglementate de legislația în vigoare obligații care trebuie îndeplinite/respectate de către gestionarii fondurilor cinegetice.

Totuși, dat fiind că solicitarea dumneavoastră sesizează niște aspecte cu caracter general, referitoare la pagube produse culturilor agricole de către exemplare din speciile de fauna de interes cinegetic, pe raza județelor Timiș și Arad, aceasta va fi transmisă, în vederea analizei și efectuării de verificări, Gărzilor Forestiere Timișoara și Oradea”, este răspunsul Direcției de Comunicare, Transparență și It a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, din 17 ianuarie 2022.

 

Comentarii

comentarii