Încă de la prima probă, cea la limba și literatura română, s-au înregistrat deja 1.256 de absenți. Comparativ cu anii precedenți, cifrele indică un trend descendent accentuat: în 2024 s-au înscris 119.052 de candidați (cu 116.698 prezenți), în 2023 – 113.888 înscriși (111.253 prezenți), iar în 2022 – 111.327 înscriși (108.452 prezenți).
Rata de promovare, deși relativ constantă în ultimii ani, se menține între 80% și 83,2%. În 2024 au promovat 97.066 de candidați, în 2023 – 89.555, iar în 2022 – 86.804. Ușoarele variații din ultimul deceniu nu au schimbat semnificativ tabloul general: promovabilitatea a oscilat între 72,9% (2020) și 79,2% (2017).
Pe baza acestor date, se estimează că, în 2025, aproximativ 80.800 de elevi ar putea promova bacalaureatul – cel mai mic număr din ultimii ani, atât ca participare, cât și ca promovare.
Un efect direct asupra învățământului superior
Aceste evoluții au consecințe directe asupra sistemului universitar. Pentru anul universitar 2025-2026, cifra de școlarizare aprobată pentru învățământul superior prevede 68.116 locuri bugetate. Însă, pe fondul scăderii numărului de absolvenți de liceu și al interesului tot mai scăzut pentru continuarea studiilor, multe dintre aceste locuri riscă să rămână neocupate.
O parte dintre absolvenți aleg să studieze în străinătate, iar alții nu își continuă studiile deloc. România înregistrează deja unul dintre cele mai ridicate procente de tineri NEET (care nu lucrează și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională): 11,2% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în această categorie în 2023.
Pe de altă parte, România are și cel mai scăzut procent de absolvenți de studii superioare din Uniunea Europeană, cu doar 23,6% dintre adulți cu diplomă de licență sau echivalent, potrivit datelor din decembrie 2024.
UVT: Examenul de bacalaureat trebuie regândit
În fața acestor provocări, Universitatea de Vest din Timișoara atrage atenția asupra nevoii urgente de reformare a întregului traseu educațional. Conducerea instituției consideră că bacalaureatul ar trebui să se concentreze mai puțin pe capacitatea de memorare și mai mult pe competențe aplicate, gândire critică, rezolvarea de probleme, interdisciplinaritate și spirit de colaborare.
“România are nevoie de absolvenți capabili să analizeze, să se adapteze, să gândească autonom și să lucreze în echipă. Pregătirea pentru viață și carieră nu mai poate însemna doar reproducerea de informații”, subliniază reprezentanții UVT.
Sprijin concret pentru elevi
”Universitatea de Vest din Timișoara susține că atât examenul de bacalaureat, cât și întreg ciclul de studii liceale, trebuie să promoveze o abordare interdisciplinară și mai aplicată, în care competențele transversale să capete o pondere reală, nu doar declarativă. Examenul maturității nu ar trebui să verifice doar capacitatea de memorare sau de reproducere a unor informații, ci ar trebui să stimuleze capacitatea de analiză, adaptabilitatea, spiritul critic și autonomia în gândire. România are are nevoie de absolvenți capabili să gândească critic, să rezolve probleme complexe, să lucreze colaborativ și să integreze cunoștințe din domenii multiple”, spune rectorul UVT Marilen Pirtea.
Mai multe detalii despre aceste programe sunt disponibile pe site-ul oficial al UVT: https://www.uvt.ro/preuniversitar/pregatire-bacalaureat/
Comentarii
comentarii
