Acasă Economic Sete de pământ, în pandemia COVID19, în Banat

Sete de pământ, în pandemia COVID19, în Banat

DISTRIBUIȚI

În plină pandemie de COVID19, setea de pământ a continuat să fie mare, în câmpia de vest, în județele Timiș și Arad. Deși de obicei, interesul de a achiziționa proprietățile românești era mai mare din partea cetățenilor străini, anul trecut s-a înregistrat un echilibru între cele două părți, cu un dezavantaj din partea alogenilor.

Județul împărțit de străini pe zone de interes

“Toată lumea cumpără, și românii și străinii, deși mi se pare că străinii și-au mai pierdut apetitul pentru pământul agricol din zona noastră. Totuși, am observat că românii achiziționează mai mult”, a declarat Ioan Martin, directorul Direcției Agricole Județene Arad.

”Dând zilnic avize, eu am observat o proporție egală între arendașii români care vor să cumpere pământul și cei străini. Pe de altă parte, mulți alogeni își încheie contractele acum, fiindcă ei au luat deja terenurile”, spune și Gabriel Ilaș, directorul DAJ Timiș.

Conform ANPC, cele mai multe hectare de teren deținute de străini sunt în Timiș, 3.034 de ha, Brașov, 1.554 de ha și Arad, 1.333 de ha. Totuși, aceste cifre nu reflectă exact realitatea din teren. Neoficial, fermierii susțin că, în Timiș, din cele 500.000 de ha de teren arabil, aproape jumătate se află în proprietatea cetățenilor și firmelor din alte țări.

Pe de altă parte, în Timiș, echilibrul s-a menținut între cele două părți. ”Totuși, alogenii au lucrat și lucrează strategic în câmpia de vest. Ei și-au împărțit județul în zone de interes și nu se bagă unii peste alții. E o înțelegere tacită. Eu nu cumpăr din zona ta, tu nu cumperi din zona mea. Asta s-a cam respectat și în 2021”, a spus Ilaș.  

Dacă în 2021, la DAJ Arad, s-au înregistrat 3.548 de cereri de vânzare-cumpărare, în Timiș, au fost 3.419, iar în 2022, 324.

Prețurile sunt cam aceleași în cele două județe, dar diferă mult de la o localitate la alta, în funcție de calitate. Dacă în Giarmata, aflată la 13 km de Timișoara, un ha s-a vândut și cu 10.000 euro, în Bucovăț, situată la 16 km de Timișoara, un metru pătrat s-a vândut cu 5 euro. În Sânmartinu Sârbesc, prețul a fost de 6.000 euro pe ha, în Moșnița-Albina, 8 euro metru pătrat, în Sânmihaiul Român, 11.400 euro pe ha.

În Timișoara, în zona Torontal, metru patrat s-a achiziționat cu 155,5 euro. În municipiul Arad, dar și în Aluniș și Simand, hectarul s-a vândut cu 10.000 euro, în Pâncota, cu 9.000 euro, iar în Micalaca, în orașul Arad, cu 15 euro mp.Top of Form

De ce bănățenii își vând pământul în așa număr mare?

De ce un număr așa mare de bănățeni încă preferă să își vândă proprietățile? Gabriel Ilaș, care a fost primar liberal timp de trei mandate, în Cenei, și cunoaște foarte bine situația la sat, a explicat:

”Prin vechea lege nr. 18 din 1991, dată de Iliescu, s-a făcut un fel de reformă agrară. Toți care au lucrat la CAP trebuiau să primească pământ. În perioada comunistă, foarte mulți locuitori din zona rurală din Timiș, s-au mutat la Timișoara sau la Lugoj, iar satele s-au depopulat. Au venit alții din Moldova sau Oltenia.

Ei au lucrat la CAP, iar după 1991, au fost împroprietăriți prin lege. Din păcate, mulți dintre acești săteni nu au avut simțul proprietății, nu au muncit terenul pe care l-au primit și nu i-au apreciat adevărată valoare.

Așa cum l-au primit, așa l-au dat sau continuă să îl dea, aproape pe nimic, celui care vine cu banii, scăpând astfel de povară. În plus, ei nici nu au avut dotările necesare pentru a lucra pământul. Și atunci ce să facă cu el? L-au vândut. Mulți sunt și oameni în vârstă și nu mai au forța să îl muncească, dar nici nu au utilaje agricole”. 

Cine sunt interesați să cumpere cel mai mult pământ în Timiș? De exemplu, în zona Cenei, Grabaț, Jimbolia, Dudeștii Vechi sau Checea, italienii sunt mari latifundiari.

În general, în Timiș, foarte multe terenuri agricole sunt deținute și de francezi, englezi, danezi, olandezi și chiar arabi. Conform DAJ, în 2021, în Timiș, mult pâmânt a fost achziționat și de români, persoane fizice.  

Metoda este ca mai întâi să se ia terenurile în arendă, apoi cu timpul să fie cumpărat. Așadar arendașii achiziționează primii pământul pe care îl muncesc. Dacă se vorbește de o lipsă de interes a străinilor față de a achiziționa teren, asta se întâmplă numai pentru în acele zone unde ei sunt nu trebuie să fie deranjați de alții. În plus se fac tranzacționari și între societăți.

Ioan Martin este cam de aceeași părere: ”O primă cauza a dorinței de a scapă de pământ este faptul că oamenii sunt săraci și nu au mijloacele necesare să îl lucreze, deși pare paradoxal să te consideri sărac, atunci când ai pământ. Mulți sunt și în vârstă”.

Comentarii

comentarii