Acasă Actualitate Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul românilor

Sfântul Apostol Andrei, creştinătorul românilor

171
DISTRIBUIȚI

În fiecare sfârşit de Brumar, creştinii ţin praznicul Sfântului Andrei, cel dintâi creştinător al românilor, cel care a propovăduit pentru întâia oară Evanghelia lui Hristos pe meleagurile noastre.

Persecutat şi osândit în vremea împăratului Diocleţian, pentru că ducea cuvântul lui Iisus în ţinuturi necreştinate încă, el a cerut să fie răstignit pe o cruce în formă de X, pentru a nu blasfemia forma clasică a crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul, şi cu capul în jos, pentru a putea vedea Cerul, tron al lui Dumnezeu.

 Tradiții și obiceiuri păgâne, de Sfântul Andrei

În ajunul sărbătorii, se mai practică şi astăzi, mai ales în lumea satului, ritualuri menite să protejeze oamenii, animalele şi gospodăriile, dar şi pentru aflarea ursitei, pentru cei necăsătoriţi.

Fetele nemăritate aşezau un fir de busuioc sub pernă, iar în vis urma să le apară cel care le va fi soţ. Altele, se aşezau între două oglinzi, la miezul nopţii, la lumina unei lumănări şi aşteptau să apară în oglidă ursitul.

În seara Sfântului Andrei, flăcăii și fecioarele petreceau împreună, se veseleau, făceau o turtă, numită “turtă de Andrei”, care se atârna de o coardă și toți trebuiau să sară să o apuce cu gura.

De Sfântul Andrei femeile întorc oalele şi cănile cu gura în jos sau scot din soba cenuşa caldă pentru ca strigoii să nu se adăpostească la căldură. Ele împrăştie prin curte bucăţi de pâine pe care strigoii să le mănânce şi să nu mai intre în casă.

Ca să se apere de vârcolaci atârnă şiruri de usturoi la intrare şi lasă candela aprinsă, iar animalelor li se amestecă în hrană câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de aghiasma în apă.

Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un căţel de usturoi şi apoi se aşează într-un loc călduros, iar dacă după o săptămână răsare usturoiul, fata cunoaşte că va fi cu noroc.

Comentarii

comentarii