În 30 ianuarie, în fiecare an, sunt prăznuiţi Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur.
Aceștia au trăit la sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul celui următor şi au avut o contribuţie importantă la teologia creştină, fiind numiţi „Protectori ai învăţământului teologic”.
Aceștia au lăsat, prin scrierile lor, inegalabile pagini de teologie, încă din primele secole de creștinism.
Cei trei sunt sărbătoriți și individual pe 1 ianuarie (Vasile cel Mare), 25 ianuarie (Grigorie Teologul) și 27 ianuarie (Ioan Gură de Aur).
Pentru a recunoaşte valoarea teologică a Sfinţilor Trei Ierarhi, prin hotărârea luată la Atena, la primul Congres al Profesorilor de Teologie din anul 1936, Sfinţii Trei Ierarhi au devenit protectori ai institutiilor de învăţământ teologic ortodox din întreaga lume.Sfântul Vasile cel Mare reprezintă simbolul energiei şi al acţiunii puse în slujba oamenilor; Sfântul Grigore reprezintă simbolul ştiinţei teologice şi al contemplării înalte, fiind primul dintre părinţii bisericeşti care a folosit termenul de teologie, iar Sfântul Ioan Gură de Aur reprezintă simbolul zelului apostolic prin cuvânt şi faptă, pentru orientarea oamenilor spre învăţătura lui Iisus.
Tradiția Bisericii spune că atât de mare era darul teologiei în acești sfinți, încât ei se individualizau chiar dacă vorbeau despre același unic Hristos. Așa au apărut unele neînțelegeri, mai puțin creștine, între creștini despre care dintre sfinți este mai mare. Rezolvarea vine în anul 1084 când cei trei sfinți se arată într-o vedenie Sfântului Ioan Mauropous spunându-i:
„După cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem și nicio vrajbă nu este între noi. Fiecare din noi, la timpul său, îndemnați de Duhul Sfânt, am scris învățături pentru mântuirea oamenilor. Împreunează-ne, dar, făcându-ne praznic la câte trei într-o singură zi, și înștiințează cu aceasta pe creștini, că noi în fața lui Dumnezeu, una suntem.”
Astfel ajunge ziua de 30 ianuarie, sărbătoare a celor trei.
Tradiții și superstiții
Credinţa populară spune că cine munceşte în această zi poate să orbească. Tot acum, tinerele trebuie să postească pentru a avea o căsnicie fericită.
La sate se obişnuieşte ca în această zi de sărbătoare închinată celor trei sfinţi să se facă praznice de pomenire a morţilor din familiile credincioşilor, iar fetele tinere se roagă şi ţin post o avea o căsnicie fericită.
Tot tradiţia populară mai spune că cine va lucra în această zi, nu-i va merge bine „în ale casei” şi poate să orbească.
Se crede că pe 30 ianuarie începe să încolţească grâul care nu a încolţit din toamnă.
În tradiţia populară se spune că de astăzi se schimbă vremea. De-acum, se zice că „se strâmbă pârtiile”, iar vremea dă spre primăvară. Dacă streşinile curg, primăvara va fi friguroasă, dacă e ger, vara va fi călduroasă.
În credinţa populară, cei trei ierarhi erau trei doctori vindecători de boli. În ziua în care sunt sărbătoriţi, nu se lucrează, fiind rău de ars, de friguri şi de pagubă. În această zi trebuie să dăm o lumânare de pomană, pentru ca întreaga viaţă să fie luminată. Fetele fac vrăji pentru a li se arăta ursitul, nu lucrează şi se mănâncă doar pâine şi sare.
Se mai spune că aceasta este o sărbătoare a reconcilierii – rudele se împacă după lungi dispute, iar proiectele comune concepute în această zi vor aduce prosperitate.
În schimb, nu se fac alte treburi casnice – nu se spală rufe, nu se mătură în gospodărie pentru a te feri de pericolul de înot, de întâmplări violente şi de infirmitate.
Tot de sărbătoarea SFINŢII TREI IERARHI nu e bine să împrumuţi lucruri din casă, pentru că se spune că vei atrage paguba în căminul tău.
Femeile care au fete de măritat merg la biserică pentru a se ruga ca acestea să găsească un soţ bun. Pe de altă parte, credinţa populară spune că femeile care au făcut întreruperi de sarcină vor fi iertate dacă respectă cu sfinţenie sărbătoare şi fac pomeniri.
