Sinagoga de pe strada Mărăşeşti a fost construită 1865, după planurile arhitectului vienez Karl Schuman, a fost reinagurată în 1872, în prezenţa împăratului Franz Iosef, iar în 1985 a fost desacralizată, ca urmare a scăderii numărului de evrei din Timișoara. În anii 2000 a existat o tentativă de redeschidere ca spațiu pentru evenimente, însă din cauza degradării a trebuit închisă de tot. „A fost una din preocupările regretatului nostru rabin Ernest Neumann să găsească o soluție pentru această sinagogă. În anul 2001 a început un comodat cu Societatea Filarmonică. Au urmat 15 ani în care nu au fost posibilități pentru renovare. În ultimii cinci ani am considerat că e foarte important să revină cu totul comunității, să găsim resurse pentru renovarea ei. Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au găsit resurse, atât din partea Guvernului României, din partea Primăriei Timișoara și a Federației noastre de la București, a declarat Luciana Friedmann, președintele Comunității Evreilor din Timișoara.
Restaurarea sinagogii nu s-a încheiat, mai sunt multe de pus la punct.
„Până acum s-a făcut tot ce ține de structura sinagogii, s-au făcut lucrările de bază, mai este destul de mult la partea de resaturare artistică. Trebuie refăcută orga, sunt lucrări și la exterior, de exemplu restaurarea cărămizii aparente de pe fațadă. Ușile s-au restaurat foarte frumos, au o valoare specială. Partea de pictură restaurată arată foarte bine. Cupla transparentă arată minunat. Turnurile au fost renovate. Important era ca sinagoga să fie deschisă. Iar pe lângă funcționalitatea sa de sinagogă, vrem să fie evenimente. Sunt multe lucruri care se pot face într-o sinagogă, precum se pot face și într-o biserică. De la conferințe, concerte, expoziții, anumite întâlniri”, a mai spus Luciana Friedmann.
Ceremonia a debutat cu prezentarea celor şase suluri sfinte de Tora în Sinagogă şi aşezarea acestora în Chivot. A fost redeschisă Aron hakodeşul, dulapul sfânt în care se ţin sulurile Torei. Totodată, pentru a fi sub protecţie divină, în sinagogă, ca în orice altă clădire evreiască, pe tocul de la intrare, pe partea dreaptă a fost fixată mezuza.
„Sinagoga din Cetate a fost construită de comunitatea neologă din Timișoara, care era cea mai numeroasă dintre comunitățile evreiești din oraș. E o investiție excepțională făcută de comunitate. Costurile au fost mari. Dar e un proiect absolut extraordinar. Lumea evreiască reprezenta o burghezie liberală care și-a permis să facă o cheltuială majoră pentru construcția acestei sinagogi. A funcționat până în 1985, când a fost desacralizată, ea urmând să fie folosită pentru evenimente culturale”, a declarat istoricul Victor Neumann.
La redeschiderea Sinagogii Cetate au participat autorităţi locale şi judeţene, invitaţi din Bucureşti sau de peste hotare, reprezentanţi ai tururor cultelor din oraş. Printre ei Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Vasile Dâncu, ministrul Apărării Naţionaţe, ministrul Muncii Marius Budăi şi vicepreşedintele Parlamentului din Germania, Katrin Goring – Echradt.
„Îmi doresc ca pe viitor acest monument cultural să fie un catalizator pentru sporirea comunităţii, intens decimată în secolul trecut. Reprezentanţii comunităţii evreieşti contribuie substanţial la dezvoltarea economică, îmbogăţirea vieţii culturale şi a identităţii noastre. Deci, este în interesul nostru, al tuturor, ca această comunitate să îşi recapete strălucirea şi să îşi menţină istoricul, tradiţiile. În aceste momente dificile este necesar să ne întoarcem spre valorile fundamentale. De aceea, evenimentul de astăzi capătă valenţe sporite în ceea ce priveşte evidenţierea nevoii de solidaritate, toleranţă, deschidere, de combatere a derapajelor extremiste”, a spus Marcel Ciolacu. Președintele Camerei Deputaților a dezvelit placa sinagogii alături de primarul Dominic Fritz.
