Sindicatul Independent al Învățământului Preuniversitar din Timiș, afiliat la Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret, a luat atitudine, marți 10 decembrie, cu privire la situația dezastruoasă privind testul PISA, care a stabilit că 44% din elevii români sunt analfabeți funcționali, o creştere mare faţă de 2015 când indicatorul era la 39%.
Așadar, la sediul SIIP Timiș, s-au reunit mai mulți profesori de matematică și de română de la mai multe școli și licee din Timișoara și din județ, în frunte cu prof. Virgil Popescu, președintele sindicatului. Mesajul unanim a fost că testele PISA sunt străine de sistemul de învățământ românesc, dar este clar că este nevoie de o reformă serioasă a educației, pentru care să existe un consens al tuturor partidelor politice, iar pentru asta nu mai trebuie să fie schimbat ministrul, așa cum a fost în cei 30 de ani, când s-au perindat aproape toți atâția miniștri ai educației.
Prof. Virgil Popescu a explicat: ”În primul rând, pentru această situație este vina politicului, fiindcă resursele acordate sistemului de învățământ sunt atât de reduse încât abia facem față. După cum știm se fac colecții la fondul școlii pentru reparația școlilor. Asta nu este bine.
Testarea PISA este foarte bună, însă nu știm în ce școli s-a dat. Noi suntem parteneri în acest test. Nu putem să ne comparăm cu țările care sunt membre în acest sistem. Noi avem altă curriculă, avem alt sistem de învățământ și de predare și a adapta brusc niște prevederi ale testelor PISA aici este puțin nepotrivit. În aceste condiții nu se poate face o testare la modul serios de a fi luată în seamă.
O altă cauză a acestei situații grele este subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ inclusiv a cadrelor didactice, așa cum a fost până acum doi-trei ani. Noi vrem să facem multe lucruri, dar cu bani foarte-foarte puțini, ceea ce nu este posibil. Rezultatele foarte slabe din învățământul preuniversitar se datorează finanțării extrem de slabe a sistemului educațional.
Rezultatele învățământului nu se pot percepe, decât în urma unui ciclu de învățământ, care durează 12 ani. La noi, în condițiile în care am avut 27 sau 29 de miniștri ai învățământului în 30 de ani și fiecare a vrut să facă așa-zisa reformă a sistemului care, de obicei, fiecare ministru a făcut în contra celui care a fost înainte, atunci nu se pot obține rezultate bune deloc, ci acest mod de lucru mai mult îi năucește și îi debusolează atât pe elevi, cât și pe profesori.
Noul ministru se pare că înțelege rolul dascălului și problemele sistemului. I-am spus doamnei ministru să nu se preocupe de toate problemele din sistem dintr-o dată, fiindcă nu se vor putea rezolva. I-am spus să aibă în vedere 3 -4 probleme mari pe care să le rezolve, după aceea să trecem la celelalte.
Așadar totul se datorează politicului. Politicul se pricepe la toate, dar nu face nimic. Pentru reforma în învățământ trebuie lăsat același ministru. Să fie un consens național. Toate partidele să se unească și să fie de acord. La noi nu se percep rezultate imediate. Ne trebuie cel puțin 7 -8 ani să vedem efectele bune sau rele”, a spus prof. Virgil Popescu, marți 10 decembrie 2019.
Prof. Mariana Lengher: ”Am constatat că au fost trei teste foarte lungi pe care elevii au trebuit să le parcurgă și să le explice, astfel, cu niște itemi care nu au nicio legătură cu itemii propuși pentru subiectele de evaluare națională din clasele a 8 a, poate chiar și de la bacalaureat.
Ne întrebăm pentru ce sunt relevante aceste teste? Acestea nu sunt corelate cu programa școlară din sistemul de învățământ românesc după care elevii au învățat până în 2016, când a fost schimbată, iar acum se vrea iarăși schimbarea, fiindcă suntem într-o reformă permanentă”.
Prof. de matematică Nicolae Seiman: ”Testul PISA și-a atins scopul de a furniza date comparabile pentru a permite țărilor să își îmbunătățească politicile educaționale. Rezultatele acestor teste au provocat în rândul țărilor respective unde au fost date discuții aprinse și sistemele de învățământ din unele țări chiar au ajuns la performanță.
Calea dialogului este cea care va pune lucrurile la punct și în sistemul nostru educațional. Ministerul va organiza o dezbatere la nivel național pe acest subiect PISA. Atragem atenția că până când toți factorii politici nu se pun la aceeași masă și nu se conturează un proiect educațional în consens pe o perioadă îndelungată situația nu se va îmbunătăți. Ministrul Spiru Haret a fost ajutat să își implementeze planul de acțiune și a rămas în istorie.
În procent de 44% suntem într-un punct critic, dar trebuie să facem ceva concret. Lucrurile trebuie să se desfășoare la nivel înalt pentru a avea succes reforma. Nu cred că modelul finlandez se pliază cu totul pe modelul românesc, dar ceea ce a făcut de acolo putem să învățăm. Finanțarea este o componentă de bază a educației, programele școlare și manualele sunt vitale.
Trebuie controlată traiectoria ca 20 -25 de ani să nu mai fie schimbată în sistemul de învățământ. Testele PISA la matematică nu sunt în conformitate cu ceea ce noi dăm elevilor la evaluarea națională, la bacalaureat și la examenul de admitere în facultate. În ultimii ani manualele de matematică au început să cuprindă și probleme de acest tip. Manualele școlare în de vreo doi ani au început să aibă astfel de aplicații practice. Ar fi interesat să vedem rezultatele la următoarea testare, dat fiind că gimnaziul a început să lucreze după noile programe școlare”.
