După luni de zile de luptă cu praful
Incredibil, dar, se pare, adevărat! Conform ultimului raport al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului (ARPM) Timişoara, din luna iunie, la concentraţiile de pulberi în suspensie (PM10), nu s-au mai înregistrat depăşiri ale valorii limite zilnice la probele prelevate pentru determinările gravimetrice la staţiile de monitorizare. Noxele din aerul Timişoarei
Totuşi, în luna iunie 2011 s-au prelevat cinci probe de pulberi sedimentabile în municipiul Timişoara şi a fost numai o depăşire a concentraţiei maxime admisibile, în conformitate cu prevederile STAS 12574-87. Valoarea maximă de 27,97 g/m2/lună s-a înregistrat în Timişoara pe str. C.Stan Vidrighin – Electrotimiş. “E perioada concediilor, traficul rutier şi activitatea industrială sunt mai reduse. În plus, Retim spală străzile zilnic. Sperăm ca şi în continuare siuaţia să rămână aşa şi să nu se mai depăşească limitele la poluarea cu praf în Timişoara”, a declarat Carmen Bercea, consilier superior în cadrul ARPM Timişoara.
După luni de zile de luptă cu praful a autorităţilor timişorene situaţia pare a se ameliora. Amintim că din cauza poluării cu praf din Timişoara şi din alte oraşe din România, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement motivat, iar ţara noastră riscă să plătească bani grei amendă, dacă vor mai fi depăşite limitele poluării cu praf.
Deocamdată suntem în etapa informală de aviz motivat. Sunt două etape: una formală şi una informală, iar ţara noastră a primit aviz motivat. Rămâne de văzut ce se va mai întâmpla şi dacă praful va rămâne în limitele admise.
De asemenea, noxele din aerul Timişoarei şi al Timişului sunt monitorizate permanent prin şapte staţii de fond urban, suburban şi industrial. Otrăvurile în concentraţie mai mare sau mai mică pe care le inspirăm zilnic în plămâni sunt: concentraţii de dioxid de sulf, de dioxid de azot, de monoxid de carbon, de ozon, dar şi compuşi organici volatili (COV) proveniţi îndeosebi de la staţiile de benzină şi conţin: benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen şi p-xilen. Aşa cum arată raportul pe parcursul lunii iunie 2011 la aceste otrăvuri nu s-a înregistrat nicio depăşire a valorii limită pentru media orară.
Zgomotul e depăşit în Timişoara
În ceea ce priveşte zgomotul din Timişoara, ARPM Timişoara a efectuat un număr de 16 determinări de acustică urbană în luna iunie. S-au înregistrat depăşiri ale limitei maxime admise în totalitatea punctelor de măsurare (62,5%). La efectuarea acestor determinări s-a folosit sonometru de tip Bruel & Kjaer MEDIATOR 2238.
Se pare că problema poluării fonice este de nerezolvat nu numai pentru Timişoara. Potrivit Enviro Consult, peste 60% din populaţia oraşelor mari din România este afectată de zgomot. Bucureştiul, cel mai mare oraş al României, are peste 2 milioane de locuitori şi peste un milion de maşini. Oraşul este cel mai zgomotos. În topul celor mai poluate fonic oraşe din România sunt Bucureşti (85% din populaţie afectată), Constanţa (76%), Cluj-Napoca (64%), Braşov şi Ploieşti (61%), Galaţi (55%) şi Timişoara (49%).
