Conform cercetării, cei trei ar fi urmaţi de Nicolae Ciucă – 13%, Elena Lasconi – 13%, Diana Şoşoacă – 8%, altul – 7%.
În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, sondajul măsoară intenţia de vot pentru partide, atât în cazul în care la competiţia electorală ar participa “partidul lui Mircea Geoană”, cât şi în situaţia în care acest lucru nu s-ar întâmpla.
Astfel, la întrebarea “Dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare, dvs. cu ce partid sau alianţă aţi vota? (cu partidul lui Mircea Geoană)”, 29% din repondenţi au optat pentru PSD, 17% au indicat PNL, 15% au ales AUR, 13% – USR, 6% – S.O.S. România, 6% – UDMR, 5% – partidul lui Mircea Geoană, 9% – altul.
Dacă la alegeri nu va participa “partidul lui Mircea Geoană”, cercetarea indică următoarele procente: PSD – 29%, PNL – 18%, AUR – 16%, USR – 15%, S.O.S. România – 6%, UDMR – 6%, altul – 10%.
Sondajul măsoară şi prezenţa la vot la alegerile parlamentare şi prezidenţiale. După răspunsurile la întrebarea “Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 = sigur nu votez, 10 = sigur votez, în actualele condiţii cât de sigur sunteţi că veţi merge la vot pentru alegerile din toamnă?”, prezenţa la scrutinele din toamnă este estimată, pe baza notelor 8, 9 şi 10, la 58% din totalul repondenţilor. 4% din cei intervievaţi nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Studiul relevă, de asemenea, cât de decişi sunt alegători asupra unui candidat sau partid cu care să voteze la alegerile din toamnă. La întrebarea “Pe o scală de la 1 (total indecis) la 10 (total hotărât), cât de hotărât sunteţi cu cine să votaţi?” declară că ştiu cu cine să voteze (notele 8, 9, 10) 33% din totalul celor care răspund. Nu ştiu încă ce/cu cine vor vota (notele 1, 2, 3) 30%. 7% din cei intervievaţi nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Pe de altă parte, 56% din repondenţi consideră că România merge într-o direcţie greşită, 31,2% – că merge într-o direcţie bună, iar 12,8% – nu ştiu sau nu răspund.
Sondajul a fost realizat pe un volum de 1.100 de repondenţi, prin metoda CATI şi are o marjă de eroare de plus/minus 3,0%, la un nivel de încredere de 95%. Tipul eşantionului este probabilist, aleatoriu, tri-stratificat, bistadial, reprezentativ pentru populaţia României de peste 18 ani, posesoare a unei conexiuni telefonice.
Datele sunt prezentate comparativ, eşantion ponderat – în funcţie de variabila vârstă şi neponderat. Ponderarea s-a realizat după prezenţa la vot din alegerile locale şi parlamentare din iunie 2024.
Comentarii
comentarii