Conform sondajului de opinie realizat de INSCOP Research la comanda Institutului pentru Libertate şi Democraţie în septembrie 2024, în clasamentul intenţiei de vot pentru turul I al alegerilor prezidenţiale conduce Mircea Geoană, urmat de Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi.
Estimare participare alegeri prezidenţiale
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” voi merge la vot şi 10 ”sigur da” voi merge la vot, 9,1%% dintre români au ales 1, 0,6% au ales 2, 0.9% au ales 3, 0,3% au ales 4, 5,1% au ales 5, 2,7% au ales 6, 3,4% au ales 7. 4,3% indică 8, 3,9% – 9 şi 69% – 10.
Intenţia de vot la alegerile prezidenţiale – Turul I
Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (87,4% din total eşantion, eroare 3.16%), 21,4% dintre alegători ar vota pentru Mircea Geoană (independent), 20,3% pentru Marcel Ciolacu (PSD), 14,2% pentru Elena Lasconi (USR), 13,6% pentru Diana Şoşoacă (SOS Romania), iar pentru George Simion (AUR) -12%. Pentru Nicolae Ciucă (PNL) ar opta 7,1% dintre alegători, pentru Cristian Diaconescu (independent) 4,7%, iar pentru Kelemen Hunor (UDMR) – 3,7%. Pentru Cristian Terheş (Partidul Naţional Conservator Român) ar vota 1,9%, iar Ana Birchall (independent) ar obţine 0,7%. 0,4% spun că ar vota alt candidat.
Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat din listă şi declară că vin sigur la vot (61,8% din total eşantion, eroare 3.76%), 20,8% dintre alegători ar vota pentru Mircea Geoană (independent), 20,5% pentru Marcel Ciolacu (PSD), 16% pentru Elena Lasconi (USR), 12,5% pentru Diana Şoşoacă (SOS Romania), iar pentru George Simion (AUR) -12,4%. Pentru Nicolae Ciucă (PNL) ar opta 5,6% dintre alegători, pentru Cristian Diaconescu (independent) 4,5%, pentru Kelemen Hunor (UDMR) – 3,6%, pentru Cristian Terheş (Partidul Naţional Conservator Român) 2%, iar Ana Birchall (independent) ar obţine 0,9%. 1.2% spun că ar vota alt candidat.
Intenţia de vot la alegerile prezidenţiale – Scenarii turul al II-lea
Marcel Ciolacu vs. Mircea Geoană
Potrivit sondajului, dacă în turul aI II-lea al alegerilor prezidenţiale ar ajunge Marcel Ciolacu şi Mircea Geoană, 47,8% dintre respondenţi spun că l-ar vota pe fostul Secretar General Adjunct al NATO, iar 34,2% pe actualul premier. 1,8% nu s-au hotărât, 13,9% declară că nu ar vota, iar 2,2% nu ştiu sau nu răspund. Raportat la respondenţii care au ales un candidat, 58,3% ar vota cu Mircea Geoană, respectiv 41,7% cu Marcel Ciolacu.
Nicolae Ciucă vs. Elena Lasconi
Dacă în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale ar ajunge Nicolae Ciucă şi Elena Lasconi, 37% dintre respondenţi l-ar vota pe liderul PNL, iar 36,7% pe lidera USR. 1% nu s-au hotărât, 22,3% declară că nu ar vota, iar 3% nu ştiu sau nu răspund. Raportat la respondenţii care au ales un candidat, 50,2% ar vota cu Nicolae Ciucă, respectiv 49,8% cu Elena Lasconi.
Mircea Geoană vs. Nicolae Ciucă
Dacă în turul aI II-lea al alegerilor prezidenţiale ar ajunge Mircea Geoană şi Nicolae Ciucă, 50,1% dintre români l-ar vota pe fostul Secretar General Adjunct al NATO, iar 27,9% pe preşedintele Senatului. 1,3% nu s-au hotărât, 18.4% spun că nu ar vota, iar 2,2% nu ştiu sau nu răspund. Raportat la respondenţii care au ales un candidat, 64,2% ar vota cu Mircea Geoană, respectiv 35,8% cu Nicolae Ciucă.
Marcel Ciolacu vs. Elena Lasconi
Dacă în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale ar ajunge Marcel Ciolacu şi Elena Lasconi, 43,5% dintre români l-ar vota pe actualul premier, iar 36,8% pe lidera USR. 0,7% nu s-au hotărât, 16,6% spun că nu ar vota, iar 2,4% nu ştiu sau nu răspund. 54,2% dintre cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat l-ar vota pe Marcel Ciolacu, iar 45,8% pe Elena Lasconi.
Mircea Geoană vs. Elena Lasconi
Într-o confruntare ipotetică în turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale între Mircea Geoană şi Elena Lasconi, 46,9% dintre români l-ar vota pe fostul Secretar General Adjunct al NATO, iar 29,2% pe lidera USR. 1,6% nu s-au hotărât, 19,4% spun că nu ar vota, iar 2,9% nu ştiu sau nu răspund. Raportat la respondenţii care au ales un candidat, 61.7% ar vota cu Mircea Geoană, respectiv 38,3% cu Elena Lasconi.
Remus Ştefureac, director INSCOP Research, afirmă că, ”după confirmarea oficială a candidaturilor de către principalii competitori, sondajul INSCOP Research prezintă prima fotografie care măsoară intenţia de vot pentru alegerile prezidenţiale în condiţii de campanie electorală, urmând ca în săptămânile următoare să observăm şi tendinţele”.
”Prezenţa declarată la turul 1 de către cei care aleg un candidat este de aproximativ 60% din totalul populaţiei, ceea ce confirmă ipoteza că la alegerile prezidenţiale vor vota mai mulţi cetăţeni decât la alegerile locale şi europarlamentare. În ceea ce priveşte intenţia de vot, observăm doi candidaţi care îşi dispută prima poziţie – Mircea Geoană şi Marcel Ciolacu, singurii care obţin scoruri de peste 20% şi se plasează la o distanţă de 5-7 procente de Elena Lasconi”, precizează Ştefureac.
El arată că ”numărul mare de candidaţi măsuraţi înainte de finalizarea procedurilor de strângere a semnăturilor şi validarea finală a competitorilor duce la o fragmentare mare a intenţiei de vot, iar prezenţa candidaţilor independenţi generează o situaţie nouă pentru democraţia recentă a României în care este posibil ca în turul al doilea să se califice finalişti cu scoruri de sub 25% în turul 1”.
”Din acest motiv, competiţia pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale va fi mult mai disputată decât la alte scrutine prezidenţiale. În ceea ce priveşte estimările pentru turul al doilea, candidaţii care nu se limitează la un anumit bazin electoral, ci atrag voturi din mai multe zone precum Mircea Geoană, au o intenţie de vot semnificativ mai mare în toate scenariile în care participă. În absenţa lui Mircea Geoană, Marcel Ciolacu se clasează pe primul loc, dar cu scoruri mai strânse. Cei doi candidaţi ai dreptei, Nicolae Ciucă şi Elena Lasconi ar fi practic la egalitate în turul al doilea”, arată directorul INSCOP.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, membru corporate al ESOMAR, la comanda Institutului pentru Libertate şi Democraţie. Datele au fost culese în perioada 11-16 septembrie 2024.
Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1102 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Comentarii
comentarii