Acasă Administraţie Sorin Predescu: „Trebuie stabilit gradul de degradare a fiecărei clădiri istorice din...

Sorin Predescu: „Trebuie stabilit gradul de degradare a fiecărei clădiri istorice din Timişoara apoi reparată!”

DISTRIBUIȚI

sorin predescuTimişoara a moștenit 14.500 de clădiri istorice în cartierele vechi – Iosefin, Elisabetin, Fabric, Fratelia, Mehala și Freidorf – dar până acum nu a existat o lege prin care primăria putea să intervină să le repare.
Prin urmare, acestea se află într-o stare înaintată de degradare. Mai mult, în fiecare an, Primăria Timişoara a alocat resurse destinate renovării patrimoniului istoric al oraşului, dar nu le-a cheltuit, fiindcă legea nu i-a permis. Iată că acum autorităţile locale pot interveni să salveze acest patrimoniu vast, fiindcă la sfârşitul lunii iunie, în data de 28, parlamentul a aprobat modificarea Legii nr. 153, privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.
Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Timiş speră că acum toate aceste clădiri istorice vor fi salvate de la dezastru, până nu este prea târziu. „Este un moment important pentru toate administraţiile publice pentru  a salva patrimoniul istoric. Sigur proiectul a pornit de la Timişoara, la iniţiativa viceprimarului Dan Diaconu. Această modificare a Legii 153 din 2011 este un act reparatoriu. Astfel, a fost eliminată restricţia cu privire la monumentele istorice şi permite intervenţia autorităţilor publice locale în repararea acestor clădiri, pentru creşterea calităţii arhitecturale. Vom vedea dacă autorităţile publice din Timiş care au clădiri  şi ansambluri arhitecturale de valoare istorică au bune intenţii, dat fiind faptul că acum au posibilitatea să intervină acolo unde este mare nevoie de reparaţii. Este vorba de clădirile mari care includ mulţi proprietari care se aflau în paragină şi trebuie restaurate, înainte să aibă loc stricăciuni ireversibile”, a declarat Sorin Predescu, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Timiş, miercuri 6 iulie.
Deși noile reglemetări acoperă niște goluri în ceea ce privește protejarea și refacerea fațadelor degradate, se remarcă lipsa unei proceduri clare de selecție a acestor imobile. „De aceea sper să existe o metodologie coerentă, democratică şi participativă legată de selecţia acestor clădiri istorice, coroborat cu importanţa lor. Trebuie să se stabilească priorităţile şi etapele de intervenţie şi gradul de degradare a fiecărei clădiri”, a spus Predescu.

Comentarii

comentarii