Acasă Economic Spaimele fermierilor din Timiș: Seceta, iepurii și hârciogii

Spaimele fermierilor din Timiș: Seceta, iepurii și hârciogii

1643
DISTRIBUIȚI

O regulă nescrisă arată că, în anii secetoși în agricultură, proliferează dăunătorii, iar în cei ploioși, bolile, așa că în 2020, în culturile din Timiș dăunătorii sunt stăpânii, dat fiind că în multe zone există un deficit de apă de până la 85%.

Din această cauză, iepurii și hârciogii au produs mari pagube în culturile de soia și floarea soarelui. Anul acesta situația s-a agravat, deoarece nu toți fermierii au reușit să utilizeze semințe de floare soarelui și porumb tratate cu neonicotinoide. Prin urmare rățișoara porumbului (tanymecus) a făcut ravagii, dar și fuzarioza și rugina galbenă.

”Am întors 12 ha de porumb!”

”Iepurii au atacat în mod deosebit culturile de floarea soarelui și de soia în prima fază a răsăririi. Ei au mâncat planta din vârf, fiindcă era fragedă, chiar în zona de creștere. Așa au produs multe goluri în culturi. Am avut atacuri destul de mari. Lipsa ploilor a determinat aceste atacuri ale iepurilor. Ei nu au avut de unde să bea apă și atunci au consumat lăstarii plantelor care sunt suculenți.

Dacă la porumb mai există o salvare atunci când urecheații mănâncă o frunză sau două, fiindcă planta se dezvoltă mult în pământ și prinde putere, la floarea soarelui și la soia atunci când au rupt vârful de creștere, planta a fost gata. Nu a mai avut nicio șansă să lăstărească”, a explicat Samson Popescu, din Cărpiniș.

Alături de iepuri, hârciogii au făcut mari distrugeri culturilor. Samson a fost nevoit să întoarcă 12 ha de porumb. Problema este că aceste animale sunt protejate și fermierii nu prea au cum să lupte împotriva lor. Numărul iepurilor s-a înmulțit de la an la an, iar în 2020 sunt și mai mulți, din cauza secetei. Spre fericirea iepurilor, fermierii nu au cu ce să îi combată, decât cu pușca, dar nu se aplică.

”Hârciogii și iepurii au făcut pagube mari în zona noastră și nu prea ai soluții să îi combați. Fermierii nu au încercat să apeleze la sprijinul vânătorilor și din cauza condițiilor de coronavirus, dar la anul dacă se repetă atacul iepurilor la același nivel voi chema vânătorii”, spune Popescu.

 În zona Cărpiniș -Săcălaz -Jimbolia, a plouat până la 3 litri pe metru pătrat, în ultimele două luni, ceea ce e puțin. O altă mare problemă în această primăvară a fost lipsa tratamentelor cu neonicotinoide. Fiindcă nu toți fermierii au utilizat semințe tratate cu aceste substanțe, rezultatele se văd. Au fost atacuri masive de rățișoară la floarea soarelui.

”Eu am încercat să tratez cu insecticide de contact. Am dat cu Decis Expert de la Bayer. Noi suntem îngrijorați că ne-au interzis tratamentele cu neonicotinoide, dar nu au pus nimic în loc. Dacă se mai repetă un an ca acesta, muncești degeaba. Însămânțezi culturile și densitatea va fi diminuată cu până la 50%”, atenționează Samson Popescu.

Alte trei mari amenințări la cerealele păioase au fost septorioza, făinărea și sfâșierea frunzelor. Soluțiile împotriva septoriozei, făinării și sfâșirii frunzelor aplicate de Popescu au fost fungicidele Falcon și Decis Expert la primul tratament și Nativo Pro și cu Biscaya, la al doilea tratament, toate de la Bayer.

Fuzarioza, rugina galbenă și atacul ploșnițelor

În altă zonă a județului Timiș, în Hodoni, fermierul Alin Mihalache a spus că, într-adevăr, pe lângă dăunători, la grâu și orz au fost atacuri de ploșniță, lema și tripsul cerealelor.

Anul acesta bolile au o incidență mai mică decât în 2019, din cauza secetei persistente, dar fuzarioza și rugina galbenă au lovit destul de bine în cerealele păioase.

”Eu am făcut tratament pentru spic, fiindcă incidența este la spic și se produc pierderi cantitative și calitative. Eu am dat cu insecticide de contact și sistemice. De exemplu, am dat cu Faster de la Alcedo, la începutul înfloritului. E perioada optimă la grâu. La boli eu sunt adeptul tratamentului preventiv, pentru fuzarioza spicului. Nu îmi place să intervin curativ, când boala este instalată”, a constatat Mihalache.

Pe primele patru luni din 2020, există un deficit de apă de 85% pe metru pătrat. Pe anul agricol, începând cu septembrie 2019, deficitul este de 170 de litri, în zona Hodoni. Fenomenul secetei se vede și pe culturile prășitoare.

A fost puțină apă la răsărire la floarea soarelui și la porumb. Astfel, plantele au ajuns la 6 -7 frunze cu o talie foarte redusă. Acestea îmbătrânesc înainte de vreme. Nu crește tulpina în înălțime, cât se dezvoltă rădăcina, fiindcă așa caută apă în adâncul pământului.

”Producțiile la grâu și la rapiță anul acesta vor fi grav diminuate, chiar dacă va mai veni o ploaie în ceasul al doisprezecelea. Totuși, dacă ne raportăm la restul țării, situația nu este așa gravă în Timiș. În 2020, vom avea recolte, dar față de media normală a zonei, pierderile vor fi cuprinse între 20 -50%.

În 2019 a fost o depreciere calitativă a producției din cauză că a plouat mult prea mult, iar recoltatul a avut loc în ferestrele de ploaie. Fiindcă a plouat exagerat, nici tratamentele pentru spic nu au putut fi aplicate în timp util, ceea ce a dus la o infectare cu fuzarioză foarte mare”, a explicat fermierul Mihalache.

Comentarii

comentarii