2.800 milioane de lei în acest an, pentru sistemul sanitar
“Este, pe undeva, o cârpeală şi s-ar putea să scoată pe moment din impas situaţia, dar spitalelele din Timiş au datorii de sute de miliarde de lei vechi, în momentul de faţă, datorii din 2007”, a spus Livius Cârstea (foto), preşedintele Sanitas Timiş.
Situaţia financiară a majorităţii spitalelor, nu numai din Timişoara şi din judeţul Timiş, a ajuns atât de gravă, încât din semestrul patru – din octombrie – nu vor mai exista bani nici măcar pentru salariile personalului medical. Autorităţile medicale din Timişoara au recunoscut, într-o reuniune cu sindicatele din sănătate şi cu presa, că au ajuns la fundul sacului şi nu mai au ce să facă. Iată că sunt şi veşti bune.
Guvernul României va autoriza Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să încheie angajamente financiare legale suplimentare de 2.800 milioane de lei pentru acest an, cu plata în 2010.
Există banii necesari pentru medici şi spitale
Miercuri, 30 septembrie, dr. Ion Bazac, ministrul Sănătăţii, a prezentat Guvernului României o ordonanţă de urgenţă care cuprinde o serie de măsuri ce vizează asigurarea fondurilor necesare pentru asistenţa medicală în perioada următoare.
Este vorba de suplimentarea veniturilor în sistemul sanitar, prin alocarea de credite bugetare pentru CNAS de până la 2.800 milioane lei şi introducerea unui mecanism cost -volum, care iniţiază un parteneriat cu producătorii de medicamente ce vor contribui la finanţarea sistemului. Prin aplicarea acestor măsuri, se va realiza accesul neîntrerupt al populaţiei la medicamente, cu şi fără contribuţie personală acordate în ambulatoriu, în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi în spitale. “Vreau ca mesajul meu către pacienţi şi medici să fie clar: există banii necesari pentru ca personalul medical să îşi primească salariile pentru ultimele trei luni ale anului, există fonduri pentru ca pacienţii să poată fi trataţi, să beneficieze de medicamente compensate, de analize şi alte investigaţii şi pentru ca spitalele să se aprovizioneze cu medicamente şi consumabile. De asemenea, există finanţare pentru ca programele naţionale să trateze şi să furnizeze în continuare medicamentele vitale pentru bolnavii cronici”, a declarat ministrul Sănătăţii.
Conform proiectului de Ordonanţă de urgenţă, casele de asigurări de sănătate şi CNAS sunt autorizate să încheie angajamente legale suplimentare, în anul 2009, în limita sumei de 2.800 de milioane de lei, pentru servicii şi medicamente, cu termen de plată în anul 2010. De asemenea, CNAS va primi aprobarea pentru modificarea Contractului – cadru privind acordarea asistenţei medicale, prin creşterea termenului de plată a medicamentelor, cu şi fără contribuţie personală, la 120 de zile, respectiv 90 de zile pentru medicamentele din programele naţionale de sănătate, astfel încât plata acestora să se poată face în 2010.
Va începe tam-tamul
Livius Cârstea, preşedintele sindicatului Sanitas Timiş, a declarat că e o cârpeală această acţiune şi fondurile vin din credite de angajamente. “Ştiţi ce se va întâmpla? Unii furnizori de medicamente şi materiale nu vor primi nimic. Banii se dau să se astupe pretenţiile salariale, apoi o să înceapă tam-tamul. Banii se scad din bugetul de anul viitor. Este, pe undeva, o cârpeală şi s-ar putea să scoată pe moment din impas situaţia, dar spitalelele din Timiş au datorii de sute de miliarde de lei vechi, în momentul de faţă, datorii din 2007 până acum”, a spus Cârstea.
Dimpotrivă, farmaciştii din Timiş speră că situaţia se va mai îmbunătăţi. “Este o gură de oxigen. Sperăm să ne putem aprovizona cu toată gama de produse medicale. Atât noi, cât şi furnizorii avem probleme. Din moment ce farmaciile nu pot face plăţile către furnizori, au şi deficit de plăţi către importatori. Şi cine suferă? Pacientul, că nu găsea medicamentele necesare”, a declarat Ana Miclea Peleneagră, preşedintele Colegiului Farmaciştilor Timiş. Tot în proiectul de act normativ este prevăzut ca, începând cu data de 1 octombrie, să fie introdus, în premieră în Sănătate, sistemul de “clawback”, mecanism cost-volum. “Clawback” este un sistem prin intermediul căruia toţi producătorii de medicamente care desfac produse pe piaţa românească vor contribui la finanţarea sistemului public de Sănătate cu 5% până la 11% din veniturile realizate în urma vânzării produselor. Măsura va fi aplicată tuturor producătorilor sau deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor, de la 1 octombrie 2009, pentru veniturile provenite din relaţia cu instituţiile publice de sănătate şi anume pentru vânzările de medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, pentru cele din lista medicamentelor compensate, precum şi pentru cele care sunt achiziţionate de către spitale.
