În funcție de zona în care se află, unii agricultori din Timiș spun că, în cele peste 60 de zile de caniculă din această vară, cu temperaturi la soare de peste 50 de grade Celsius, pământul a ajuns să fie uscat chiar până până la doi metri adâncime.
Ce au salvat ploile din august și septembrie?
Totuși, fiindcă aportul freatic în câmpia Timișului e mai mare, în multe locuri, iar apa subterană se află mai aproape de suprafață, nu toate culturile de primăvară s-au uscat și de aceea se mai face și obțin producții, deși mai mici. “Noi am scăpat mai ușor. Pe terenurile din Cărpiniș lipsa apei se simțea până la 70 de cm adâncime”, a constatat Samson Popescu. Mulți fermieri au reușit să își salveze porumbul, mai ales dacă au avut culturile în apropierea celor două râuri: Timiș și Bega, chiar dacă au producții reduse cu 50-60%. De fapt, dat fiind că acum terenul este impregnat cu apă, va ajuta la răsărirea următoarelor culturi de toamnă. “Ploaia din august ne-a salvat și în continuare, în septembrie, se anunță ploi în câmpia Banatului. E important pentru producție ca plantele să răsară uniform și să aibă umiditate. E o ploaie târzie, dar de aur! O binecuvântare! Tot ce vine de sus, de la Domnul, ajută, însă ploile din august nu au mai avut niciun efect benefic pentru culturile de porumb și floarea soarelui care deja erau în mare parte calamitate de secetă”, a explicat Popescu. Totuși pe porumbul tardiv l-a ajutat să umple bobul, dacă mai avea frunze verzi, să aibă o masă hectolictrica mai bună și în consecință o producție mai mare. De fapt, ploile din august și cele din septembrie sunt bune la pregătirea terenului, a patului germinativ pentru culturile de toamnă – rapiță, grâu, orz ovăz. Acum, fermierii pot lucra în alte condiții. Fermierii susțin că, dacă mai continuă seceta, punea sub semnul intrebării următoarea recoltă. Nici nu s-ar mai fi putut intra pe teren nici cu plugul, nici cu discul, așa de tare era pamântul!. “2022 este considerat cel mai secetos an din ultimii 30 de ani, în Timiș. În unele zone, până la doi metri adâncime, umiditate tindea spre zero”, susține Codruț Ancheș, directorul DAJ Timiș. “Concluziile la evaluările intermediare din teren arată adevărata dimensiune a pagubelor produse de secetă: 85% din suprafețele verificate de porumb la fermierii care au raportat, 70% din floarea soarelui și 60% din plantele furajere sunt afectate major în Timiş”, a spus prefectul Mihai Ritivoiu, în urmă unui raport. În zona Cărpiniș, cantitățile de ploaie din august au fost între 40 – 75 de litri pe metru pătrat. Nu au căzut uniform. Ploile au ajutat foarte mult, inclusiv la pomii fructiferi și la tot ce înseamnă plante. A schimbat umiditatea în atmosfera și a curățat-o de praf. Porumbul a fost afectat în proporție de 20 – 60% în Jimbolia, Cărpiniș, Cenei, Beregsău Mare. În alte zone, porumbul a fost calamitat în proporție de 85% și a fost tocat și lăsat să îngrașe terenul. Floarea a fost afectată într-o proporție mai mică. Planta este mai rezistentă, fiindcă are rădăcinile pivotante și pătrund adânc în pământ și nici nu e așa mare consumatoare de apă. Se descurcă și cu puțin. În funcție de zonă și solă, producțiile sunt mai mici cu 40- 50% din potențial sau din media multianuală, nu numai în Cărpiniș.
Salvarea vine de la rapiță, grâu și orz!
La floare Samson Popescu scoate 2.500 kg la ha, la porumb 2.000 – 3.000 kg la ha, dar și 5.000 – 7.000 kg la ha. Totul depinde de hibrid, de modul în care a rezistat la secetă și a legat și de tehnologiile aplicate de fermier. Diferențe sunt de la parcelă la parcelă, în funcție și cum a reușit să mențină terenul curat de buruieni, care în această vara secetoasă au fost un concurent foarte periculos în lupta plantelor după apă. Dacă au fost inspirați, au știut să aleagă hibridul potrivit și au reușit să respecte aceste condiții, atunci mulți fermieri în Timiș au reușit să își mai salveze din cultura de porumb și să aibă rezultate mai bune, chiar în condițiile de secetă din acest an. “Facem producții și la floare și la porumb, mai reduse, dar facem ca să ne scoatem 80% din cheltuieli. 2022 e un an foarte greu cu provocări mari și facem eforturi să rezistăm, să nu tragem oblonul. De 40 de ani de când fac agricultură, nu am mai avut de înfruntat un asemenea an complicat cu așa seceta extremă. Meteorologii vorbesc că de sute de ani nu a mai fost asemenea seceta în Europa”, spune Samson Popescu. Dacă arșițele au lovit în timpul polenizării, plantele au legat mai puțin. Popescu are sole cu un grad de legare de 30%, dar și de 80%. De aceea el spune că este indicată utilizarea în producție a unei palete diversificate de hibrizi: timpurii, semitimpurii, tardivi, semitardivi sau extratimpurii, fiindcă e bine că nici înflorirea să nu aibă loc în acelasi timp. O parte din producția de porumb și de floarea soarelui, Samson Popescu o va vinde pentru a-și achita datoriile, iar cealaltă parte o va stoca și va aștepta un preț mai bun. O valorifică în momentul în care oferta va fi mai mică. ”Fiindcă achizitorii acum nu se gândesc și la agricultorul care face eforturi extraordinare și cheltuie bani grei să poată obține o producție de calitate și cât de cât mare. La recoltare dau prețul în jos, se vorbesc, că să obțină profituri facile pe spinarea bieților fermieri. Kilogramul de porumb e 1,40 – 1,50 lei. La grâu a fost 1,55 lei, dar a scăzut la 1,45 lei. Cauza scăderii prețului o reprezintă cantitățile mari de grâu care au ajuns pe piețele mondiale fără taxe vamale din Ucraina. Asta ne afectează pe noi, producătorii, care am cheltuit mulți bani cu inputurile și nu avem motorina și îngrășămintele la prețurile pe care le au ucrainienii și rușii. Obligatoriu noi avem o cheltuială mult mai mare pe ha. Nu e rău că grâul din Ucraina este protejat de taxe. E normal că țară vecină suferă și sângerează, fiind în război”, este de părere Samson. Totuși, fermierii din Timiș susțin că, după aceste scumpiri mari, pentru un ha de cultură, cheltuielile pot ajunge și la 7.000 de lei. Astfel, pentru a-și scoate banii și să aibă și câștig, ar trebui să își vândă kg de porumb cu 2 lei. În caz contrar, pierderea la ha ar fi de 1.000 de lei. Ei mai au și speranțe: cheltuielile se mai recuperează cu profitul obținut la rapiță, grâu și orz.
