Acasă Actualitate Sărbătoarea Gogoşilor la Forumul German

Sărbătoarea Gogoşilor la Forumul German

409
DISTRIBUIȚI

Etnicii germani au încheiat ieri Fãşangul, cu Sãrbãtoarea Gogoşilor, sãrbãtoare care precede Miercurea Cenuşii, adicã începutul Postului Pascal. Obiceiul dateazã încã de la începutul secolului al XVIII-lea, el fiind adus de coloniştii germani din Stiria (Austria), care au pus şi bazele siderurgiei reşiţene. Gogoşile sunt pregãtite de gospodinele din Forumul German, care pun în ele o monedã. Tradiţia spune cã acela care va gãsi banul va avea noroc tot anul. Atmosfera a fost întreţinutã de renumitul Pilly din Cãlan, cu ferãstrãul sãu muzical, cãruia i s-a alãturat în efortul muzical şi formaţia autohtonã Banater Bergland-Trio, astfel încât petrecerea a fost una la fel de reuşitã ca acum un secol în urmã.
Nikolaus Rudolf Pilly a reuşit să îmbine metalurgia şi arta, făcând ferăstrăul să cânte. Deşi născut în Călan, Nikolaus Pilly a trăit marea parte a vieţii sale în Reşiţa. „Mi-am dorit să pilotez, am depus un dosar pentru una din cele mai prestigioase şcoli de zbor din Germania, însă nu am fost admis, iar odată cu terminarea războiului, multe din planurile mele s-au dus”,  a explicat nostalgic Pilly. A început să lucreze încă de la vârsta de 12 ani, pentru a-şi ajuta familia. În 1945 a venit pentru prima dată la Reşiţ, urmând Şcoala de Tehnică Medie Model UDR, unde cursurile erau gratuite. Cu o profundă pregătire în domeniul metalurgic, Rudolf Pilly şi-a dedicat întreaga activitate producţiei de fontă şi conducerii  secţiei, însă nu şi-a ignorat niciodată pasiunile pe care le practica în puţinul timp liber. Pe lângă handbal sau atletism, pe care le-a practicat cu drag, Nikolaus adoră să cânte la vioară. A cântat pentru prima oară în Orchestra Orşovei în gimnaziu, unde dirijor era Rausch, apoi a cântat la Reşiţa, într-o orchestră de tineret. A fost membru al primului cor bărbătesc condus de Ion Românu, care mai târziu a ajuns un dirijor renumit. «Cu corul a fost simplu. A venit într-o zi un tânăr profesor de muzică cu o vioară în subsoară şi cu o mapă şi a dat zvon în cămin: cine are voce să vină în sala de mese, pentru a cânta, după care s-a făcut selecţia », a explicat Nikolaus Pilly. Tot atunci s-a înfiripat o prietenie de lungă durată cu Walter Mihai Klepper, un mare compozitor.
 În anul 1952 a pus mâna pe un ferăstrău adevărat. „Aveam tot felul de obiecte prin casă, care scoteau sunet. Aveam o toacă în casă din trei scânduri, fiind cea mai muzicală toacă pe care am auzit-o vreodată. Într-o zi, văzându-mă cu toate lucrurile pe masă, mi-am zis că pot cânta şi la ferăstrău” a explicat Pilly. Dacă la început a folosit ciocanul de la toacă pentru a putea cânta, cu timpul, Nikolaus Pilly a folosit arcuşul de la vioară pentru a face ferăstrăul să cânte. „Folosesc un ferăstrău muzical din oţel, este acel oţel care rugineşte odată cu trecerea timpului. Ultimul ferăstrău achiziţionat a costat 300 de euro, fiind comandat din Germania.” După ce în 1981  a ieşit la pensie, el a reuşit să îşi dedice mai mult timp pasiunii, reuşind să compună sute de cântece şi romanţe. Mereu preocupat de menţinerea tradiţiilor şi obiceiurilor, Rudolf şi-a dedicat şi îşi petrece cea mai mare parte din timp cu minoritatea germană. Participând împreună cu forumul German Bănăţean la toate activităţile dedicate nemţilor, fiind recunoscut pe repertoriul său în limba germană. Cea mai importantă realizarea a sa este faptul că n-a lăsat să moară acest talent. „Am reuşit să pregătesc o elevă încă de la nouă ani. Ea se numeşte Elena Adriana Cioarec şi, anul trecut, a susţinut un concert de anvergură la Biserica Catolică de la Deva.

Comentarii

comentarii