Inspectoratul General pentru Imigrări din cadrul MAI vrea să închirieze cu până la 1 milion de euro spații de cazare în București, Galați, Timișoara și Rădăuți pentru recepția și găzduirea a cel mult 700 de cetățeni străini solicitanți de azil, după ce, în primele 9 luni, numărul total de astfel de solicitări s-a dublat comparativ cu întreg anul 2016, crescând de la circa 1.500 la 3.000.
În acest scop, Inspectoratul vrea să încheie un acord-cadru pe 1 an cu o singură firmă, valoarea maximă estimată a acordului fiind de 4,43 milioane lei plus TVA. Kasparov vine în premieră în România.
Astfel, instituția intenționează “încheierea unui acord-cadru pentru achiziționarea de servicii închiriere spații pentru recepția și cazarea solicitanților de azil, situate în municipiul București, municipiul Galați, municipiul Rădăuți și municipiul Timișoara, în situația apariției unui aflux masiv de migranți căruia Inspectoratul General pentru Imigrări nu-i poate face față prin mijloacele proprii”, potrivit documentației de atribuire.
Numărul maxim de refugiați care ar urma să fie cazați în spațiile astfel închiriate este estimat la 700, din care 300 în București, 200 în Galați și câte 100 în Timișoara și Rădăuți. Estimarea minimă este de 40 de solicitanți de azil, distribuiți în mod egal în cele patru municipii. Spațiile de cazare trebuie să asigure o suprafață de minim 3 metri pătrați de persoană, cu cel mult 6 persoane într-o cameră și acces la electricitate și încălzire. Camerele trebuie mobilate cu pat, saltea și dulap, în funcție de numărul de persoane cazate. Cazarea colectivă se va face în funcție de sex, iar familiile vor fi cazate împreună, “asigurându-li-se un nivel corespunzător de intimitate”, se arată în caietul de sarcini al licitației. Firma care va câștiga licitația va trebui să asigure și gestionarea eventualelor incidente violente din spațiile de cazare, precum și raportarea lor către organele în drept.
Aproximativ 3.000 de cereri de azil în România au fost înregistrate de la începutul acestui an și până în prezent, în condițiile în care în anii trecuți erau în jur de 1.500 de solicitări pe toată durata anului, a declarat, pe 27 septembrie, la Constanța, responsabilul de comunicare al Agenției ONU pentru Refugiați, Gabriela Leu, citată de News.ro, care a susținut însă că cifra nu este mare și că situația este “perfect gestionabilă” de către autorități. Declarația a fost făcută cu ocazia inaugurării la Constanța a unui centru pentru refugiații care au obținut drept de ședere în România, dar și pentru străinii aflați în țară la studii sau la muncă. “În ultima lună au venit 482 de persoane pe mare. Aceasta nu este o cifră foarte mare și nu este o cifră care nu este gestionată. Este o cifră perfect gestionabilă de către autorități. (…) În mod tradițional, România primește 1.500 de cereri de azil pe an, aceasta este cifra înregistrată în ultimii ani. În acest an, până în acest moment, cifra a ajuns la aproximativ 3.000. Reprezintă o dublare, dar dacă privim lucrurile în perspectivă, cifra aceasta nu este mare. 400 de oameni nu este o cifră atât de mare ca să justifice o abordare gen criză. Este mai mare decât cifra cu care țara noastră este obișnuită, dar nu este o cifră care să justifice o abordare gen criză”, a explicat reprezentanta Agenției ONU pentru Refugiați. La jumătatea lunii trecute, o navă cu migranți care a eșuat pe Marea Neagră și a fost remorcată de către ambarcațiuni ale Poliției de Frontieră a ajuns în Portul Midia. La bord se aflau 157 de persoane, între care 56 de copii, din Iran și Irak.
Un centru similar a fost inaugurat pe 28 septembrie la Galați. Un număr de 420 de persoane, din diferite țări, au ajuns în primele opt luni ale anului la Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil din Galați, unde gradul de ocupare este de circa 85%, totodată fiind înregistrate 444 de cereri de azil, în condițiile în care în perioada similară din 2016 a fost vorba despre 69 de persoane cazate și de 113 cereri de azil, în județul Galați trăind în prezent peste 1.650 de cetățeni străini. Datele provin dintr-un raport întocmit de conducerea Centrului.
Din 26 septembrie, solicitanții de azil care ajung pe coastele italiene și grecești nu vor mai fi vizați de cotele de repartizare în Uniunea Europeană, ajunse la final, în urma unei aplicări care a adâncit prăpastia între Est și Occident pe tema migrației, însă Comisia Europeană și-a fixat tot atunci drept obiectiv să primească “cel puțin 50.000” de refugiați în UE direct din țările din Africa, Orientul Mijlociu și Turcia, pentru a oferi o alternativă “sigură și legală” la periculoasa traversare a Mării Mediterane. În august, ministrul de Externe Teodor Meleșcanu declara că România a făcut recent o ofertă de a găzdui aproape două mii de refugiați aflați în Grecia și Italia.
